Sondaj: Școala din România nu mai răspunde nevoilor copiilor. Criza invizibilă care le afectează viitorul

Educația din România se confruntă cu o problemă mai puțin vizibilă, dar extrem de gravă: lipsa unei relații reale între elevi, profesori și părinți și incapacitatea sistemului de a sprijini adaptarea emoțională a copiilor.

Un raport recent realizat de organizația Narada arată că, dincolo de lipsurile materiale și infrastructurale, școala nu mai reușește să le ofere elevilor instrumentele necesare pentru a face față unei lumi în schimbare rapidă.

Elevi care nu mai găsesc sprijin emoțional

În cadrul sondajului realizat în mai 2025 pe un eșantion de 465 de părinți și profesori, respondenții au fost întrebați „Ce le lipsește copiilor atunci când pare că nu le mai lipsește nimic?”. Cele mai frecvente răspunsuri au vizat lipsa abilităților de autoreglare emoțională, dificultățile de concentrare și motivația scăzută.

• 61% au menționat lipsa răbdării, a calmului și a capacității de gestionare a frustrărilor.

• 43% au semnalat probleme de atenție și concentrare.

• 35% au remarcat lipsa perseverenței și abandonul rapid în fața obstacolelor.

• 30% au atras atenția asupra scăderii respectului, bunului simț și implicării sociale.

23:12, 23.09.2025 • Orașul meu

Reghin inaugurează prima „Stradă Școală” din România: un proiect pilot prietenos cu mediul

10:41, 15.09.2025 • POLITICĂ

Criză în Coaliția de guvernare, Ilie Bolojan amenință cu demisia pe fondul scandalului privind plafonarea alimentelor și reforma administrației locale

Aceste rezultate confirmă că școala rămâne concentrată pe transmiterea de informații, fără a dezvolta competențe interioare esențiale, cum ar fi reziliența, curajul și echilibrul emoțional.

Profesorii și părinții, prinși între presiune și anxietate

Analiza sociologică și comportamentală a raportului evidențiază că nu doar copiii sunt afectați, ci și adulții din jurul lor.

• 67% dintre părinți și profesori au declarat că privesc viitorul copiilor cu teamă.

• 42% cred că succesul școlar depinde mai mult de factori externi (context social, noroc, anturaj) decât de educația în sine.

• 51% au spus că au nevoie de ghidaj personalizat și sprijin emoțional pentru a face față rolului de formatori.

Astfel, anxietatea adulților se transmite direct copiilor, iar educația riscă să devină un proces lipsit de speranță și relevanță.

Date îngrijorătoare despre abandon și sănătate mintală

România are una dintre cele mai ridicate rate de abandon școlar din Uniunea Europeană – 16,6% în 2023, conform Eurostat. Doar în gimnaziu, peste 19.000 de elevi părăsesc școala anual. În paralel, tulburările anxioase și depresive cresc alarmant:

• 49% dintre copii au fost victime ale bullyingului.

• 81% au fost martori la situații de agresiune.

• Copiii expuși bullyingului au între 3 și 18 ori mai multe șanse să dezvolte anxietate sau depresie.

• Jumătate dintre adolescenții români (15–17 ani) au avut gânduri suicidare, iar rata sinuciderilor la copiii sub 15 ani este de 2,3 ori mai mare decât media europeană.

Aceste cifre conturează un tablou sumbru: elevii români cresc într-un mediu în care presiunea și frica au înlocuit siguranța și sprijinul.

„Siguranța care nu se vede” – o campanie pentru un viitor diferit

Pornind de la aceste rezultate, Narada lansează pe 6 octombrie campania „Siguranța care nu se vede”, menită să aducă în prim-plan dimensiunea emoțională a educației. Obiectivul este crearea unei infrastructuri relaționale și simbolice care să ajute copiii și adulții să facă față realității.

„Acest raport arată că nevoia urgentă a educației nu este doar de conținut, ci de reconectare umană”, subliniază Irina Vasile, director de programe și impact în cadrul Narada.

Campania marchează tranziția organizației de la soluții de urgență la rolul de laborator de schimbare comportamentală în educație. Accentul cade pe dezvoltarea a trei metacompetențe fundamentale: curajul de a se ridica după eșecuri, claritatea de a gândi limpede și echilibrul emoțional.

Narada, fondată în 2017, a sprijinit deja peste 120.000 de copii și 500 de școli din România. Dacă inițial organizația a dus resurse materiale în școlile cu lipsuri, astăzi merge mai departe, punând accent pe programe inovatoare care îi ajută pe elevi să-și descopere puterea interioară.