Spitalele de urgență din București, în comă financiară: plăți ilegale, falsuri și achiziții dubioase

Colaps financiar și nereguli grave în derularea programelor naționale de sănătate, descoperite la Spitalul Clinic de Urgență București

Raportul Curții de Conturi a prezentat nereguli sistemice și abateri grave de la legislația în vigoare în gestionarea a două programe naționale de sănătate publică desfășurate la Spitalul Clinic de Urgență București în perioada 2022–2023. Concluziile sunt severe: cheltuieli ilegale, raportări false și deficiențe contabile generalizate, care pun sub semnul întrebării legalitatea și eficiența utilizării fondurilor publice în sistemul medical.

Plăți ilegale în valoare de peste 660.000 lei

În cadrul Programului național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană, Curtea de Conturi a constatat că s-au efectuat plăți în valoare de 668.000 lei fără respectarea normelor tehnice privind cheltuielile eligibile. Mai exact, activitățile medicale – precum identificarea donatorilor aflați în moarte cerebrală, menținerea acestora în condiții fiziologice sau notificarea Agenției Naționale de Transplant – nu au fost documentate sau cuantificate corespunzător de către medici, fapt ce contravine grav cerințelor de transparență și justificare a cheltuielilor.

Subfinanțare voluntară și raportări false în programul de testare RT-PCR

În ceea ce privește Subprogramul național de testare NAAT/RT-PCR, parte a Programului de supraveghere a bolilor transmisibile, spitalul a ignorat finanțarea de la bugetul de stat și a acoperit din fonduri proprii suma de 1,288 milioane lei, fără o justificare validă. Mai grav, numărul testărilor raportate oficial a fost mai mic decât cel înregistrat efectiv în sistemul informatic, ceea ce ridică suspiciuni de manipulare a datelor sau incompetență administrativă.

Deficiențe contabile pe linie

Raportul relevă o serie de erori și deficiențe contabile de proporții în gestionarea celor două programe:

23:03 • ACTUALITATE

Cinematograful Scala, simbol al Bucureștiului interbelic, este scos la vânzare

22:21, 11.07.2025 • ECONOMIE

Trump Tower vine la București. Proiect imobiliar de lux, lansat în centrul Capitalei

• Înregistrări contabile eronate privind cheltuieli cu amortizarea și plăți efectuate;

• Utilizarea greșită a fondurilor: plăți realizate din bugetele unor programe pentru activități ce aparțineau altora;

• Evidență defectuoasă a stocurilor de materiale medicale și consumabile;

• Lipsa corelării între evidența contabilă și cea tehnic-operativă, ceea ce compromite acuratețea rapoartelor financiare;

• Diminuări nejustificate ale prețurilor unitare la materialele consumabile, care pot ascunde pierderi sau nereguli în gestiune;

• Achiziții publice efectuate fără includerea în planul anual, o practică ce eludează transparența cerută de lege.

Implicații majore: bani publici gestionați haotic și risc de disfuncționalități în sistemul de sănătate

Concluzia Curții de Conturi este una „contrară”, ceea ce în termeni de audit înseamnă că neregulile sunt suficient de grave pentru a invalida legalitatea și conformitatea întregii activități verificate. Lipsa de rigoare în utilizarea fondurilor destinate sănătății publice are un impact direct asupra siguranței pacienților, calității serviciilor medicale și încrederii publice în sistemul sanitar românesc.

Gestionare haotică a fondurilor și raportări false la Spitalul „Sf. Pantelimon”: concluzie contrară din partea Curții de Conturi

Curtea de Conturi a emis o concluzie contrară în urma auditului privind derularea programelor naționale de sănătate publică la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” București, invocând neconformități generalizate și abateri grave de la lege. Raportul reflectă un management defectuos al resurselor publice, cu implicații directe asupra eficienței tratamentului pacienților în stare critică.

Indicatori raportați eronat și lipsă totală de coordonare

În cadrul programului AP-TRAUMA, destinat tratamentului pacienților cu leziuni traumatice acute, spitalul a falsificat sau raportat greșit indicatorii specifici, nu a desemnat un coordonator și nu a întocmit rapoarte de activitate, ceea ce denotă lipsă de transparență și control intern inexistent asupra implementării programului.

Nebunie în contabilitate: diferențe și cheltuieli nejustificate

Raportul relevă diferențe nejustificate de 77.000 lei între evidența contabilă și stocurile reale de medicamente și materiale sanitare din farmacie, dar și cheltuieli majorate artificial cu peste 2,5 milioane lei, generate de înregistrarea greșită a stocurilor existente ca fiind deja consumate. Practica indică deficiențe majore în gestionarea contabilă și o lipsă de supraveghere riguroasă a resurselor esențiale pentru pacienții din ATI.

Achiziții ilegale și prețuri diminuate artificial

Auditul mai semnalează că spitalul a:

• efectuat achiziții ilegale de materiale sanitare și dezinfectanți în valoare de 140.000 lei în cadrul programului AP-ATI;

• alocat 225.000 lei pentru achiziții în programul AP-TRAUMA fără respectarea legislației aferente;

• efectuat diminuări nejustificate ale prețurilor unitare ale consumabilelor, cu riscul subevaluării stocurilor și al pierderii trasabilității bugetare.

Lipsă de control, risipă de fonduri, pericol pentru pacienți

Auditul confirmă că Spitalul „Sf. Pantelimon” a operat în condiții de incompetență administrativă gravă, cu fonduri publice gestionate netransparent și cu risc major de disfuncționalități în îngrijirea pacienților critici. Neconcordanțele dintre evidențele contabile și realitatea din teren, alături de achizițiile neconforme, pun sub semnul întrebării integritatea proceselor medicale și financiare desfășurate de unitatea sanitară.

Spitalul Universitar de Urgență București, acuzat de raportări false și gestiune defectuoasă a fondurilor din sănătate publică

Raportul a confirmat existența unor abateri grave și generalizate în derularea programelor naționale de sănătate publică și a acțiunilor prioritare la Spitalul Universitar de Urgență București, pentru perioada 2022–2023. În urma auditului, instituția a emis o concluzie contrară, semnalând nereguli sistemice în raportare, gestiune financiară și respectarea obligațiilor legale.

Indicatori falsificați și lipsa rapoartelor obligatorii

Printre cele mai grave abateri se numără:

• Raportarea eronată a indicatorilor fizici și de eficiență, ceea ce poate duce la alocarea incorectă de resurse publice, pe baza unor date care nu reflectă realitatea medicală.

• Absența completă a rapoartelor de activitate, obligatorii prin lege, pentru perioada auditată, ceea ce compromite transparența și evaluarea obiectivă a performanței programelor de sănătate.

Gestiune financiară lipsită de rigoare

Auditul scoate la iveală și o serie de probleme legate de modul în care SUUB a gestionat fondurile alocate:

• Cererile de finanțare au fost incomplete, fără detalii privind natura cheltuielilor și termenele de plată, ceea ce face imposibilă o urmărire clară a datoriei către furnizori.

• Suma de 81.000 lei, bani publici necheltuiți pentru programul AP-ATI, nu a fost returnată la bugetul de stat la final de an, așa cum prevede legea.

• Plăți nejustificate în valoare de 51.000 lei, reprezentând TVA achitată fără temei, au fost decontate din fonduri publice în 2023, ceea ce indică o cheltuire ineficientă și ilegală a resurselor Ministerului Sănătății.

Fonduri risipite, lipsă de transparență, efecte în lanț asupra sistemului medical

Constatările Curții de Conturi dezvăluie un sistem disfuncțional în interiorul Spitalului Universitar de Urgență București, unde raportările fictive, lipsa controlului intern și cheltuielile nejustificate afectează nu doar credibilitatea instituției, ci și calitatea actului medical susținut din bani publici. Neregulile constatate ar putea avea consecințe directe asupra eficienței programelor de sănătate publică, în special în secțiile critice, precum cele de terapie intensivă.

Debandadă în gestiunea patrimoniului și fondurilor publice la Spitalul de Arsuri din București: neconformități grave și generalizate

Raportul a înregistrat nereguli semnificative și generalizate în gestionarea patrimoniului public și a fondurilor bugetare în perioada 2022–2023. Curtea a exprimat o concluzie contrară, evidențiind deficiențe majore atât în raportare contabilă, cât și în utilizarea resurselor publice.

Active neevaluate, drepturi neînregistrate, sponsorizări ignorate

Printre cele mai grave abateri:

• Terenurile și clădirile nu au fost reevaluate conform legii și nici dreptul de administrare nu a fost înregistrat în evidența de cadastru și publicitate imobiliară, ceea ce afectează acuratețea patrimoniului.

• Bunuri primite prin donații și sponsorizări, în valoare de peste 27.000 lei, nu au fost înregistrate corect sau deloc în contabilitate.

• Active fixe puse în funcțiune între 2020–2023 nu au fost amortizate contabil, deși valoarea acestora se ridica la 2,63 milioane lei.

Cheltuieli fictive și creanțe ignorate

Auditul relevă și un management defectuos al finanțelor:

• Cheltuieli informatice au fost plătite fără ca serviciile (găzduire și administrare site) să fi fost prestate efectiv. Unele s-au realizat pentru bunuri inexistente în patrimoniu.

• Creanțe de 6,56 milioane lei au fost raportate, fără a fi inițiate demersuri pentru clarificare sau recuperare, în pofida riscului de prescriere legală.

• Alte creanțe certe de 1,62 milioane lei, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, nu au fost înregistrate deloc în evidența financiară.

Probleme în decontarea concediilor medicale și a evidenței de stocuri

• Indemnizații de concediu medical plătite angajaților în 2023, în valoare de 480.000 lei, nu au fost înregistrate ca sume de recuperat de la FNUASS, deși fuseseră depuse cereri la CASMB.

• Alte 129.000 lei aferente anilor 2016–2017 nu au fost recuperate, întrucât spitalul nu a depus cereri de restituire.

• Stocurile de medicamente donate au fost raportate incorect, existând o diferență de 32.900 lei între evidențele contabile și cele din farmacie

Neglijență sistemică în administrarea unui spital-cheie

Curtea de Conturi atrage atenția asupra unei slabe responsabilități financiare și patrimoniale în cadrul Spitalului de Arsuri, instituție esențială în gestionarea cazurilor critice din București. Întârzierea reevaluării activelor, neraportarea creanțelor certe și plata unor servicii inexistente arată o lipsă de control intern profundă, cu impact direct asupra eficienței cheltuirii banului public și a sustenabilității instituției.

Nereguli generalizate la Spitalul „Sfântul Ioan” din București: stocuri necontabilizate, venituri neîncasate și licitații lipsă

Auditul Curții de Conturi desfășurat la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan” București pentru perioada 2022–2023 a evidențiat neconformități generalizate, de natură să afecteze grav integritatea financiară și operațională a unității medicale. Curtea a emis o concluzie contrară, semnalând disfuncții majore în gestionarea patrimoniului și utilizarea fondurilor publice.

Haos în evidențele contabile și lipsa controlului stocurilor medicale

• Produse medicale esențiale precum sângele, componentele sanguine, vaccinurile anti-COVID-19 și oxigenul lichid nu au fost reflectate în contabilitate, nici cantitativ, nici valoric.

• Inventarierea anuală a patrimoniului nu s-a realizat, făcând imposibilă identificarea diferențelor dintre stocurile scriptice și cele reale. Neregulile aferente acestor stocuri au fost estimate la 207.000 lei.

Contracte, închirieri și donații necontrolate

• Spitalul a omis organizarea procedurilor de licitație pentru închirierea spațiilor, iar unele spații au fost cedate gratuit unor ONG-uri, fără a calcula și factura utilitățile aferente.

• Veniturile din chirii și utilități nu au fost urmărite la scadență, iar penalități de întârziere în valoare de 118.000 lei nu au fost calculate și încasate.

• Mijloace fixe și obiecte de inventar în valoare de 4,6 milioane lei, puse la dispoziția spitalului prin contracte de comodat sau prestări servicii, nu au fost înregistrate în contabilitate.

Situații absurde și carențe informatice

• S-au efectuat servicii de mentenanță pentru aparate de aer condiționat casate de ani de zile (2013–2021).

• Bunuri în valoare de 1,6 milioane lei au fost scoase din contabilitate în perioada 2022–2023, deși nu au fost casate în mod real.

• Sistemul informatic Hipocrate prezintă deficiențe grave, nefiind capabil să semnaleze investigații duplicate pentru același pacient, ceea ce a condus la alterarea bazelor de date și raportarea eronată a serviciilor medicale.

Decontări eronate și venituri neraportate

• Nu au fost respectate prevederile legale privind decontul pe pacient: peste 10,7 milioane lei nu au fost înregistrați în contabilitate, iar alți 918.000 lei au fost evidențiați eronat.

• Inventarierea activelor și a medicamentelor a fost superficială, fără identificarea celor expirate și fără inventarierea stocurilor din secții.

Lipsă de transparență, risipă și risc operațional ridicat

Situația constatată la Spitalul „Sfântul Ioan” indică o lipsă cronică de control intern și transparență, gestionarea fondurilor și patrimoniului fiind marcată de ignoranță administrativă și lipsă de rigoare financiară. Neregulile semnalate pun sub semnul întrebării atât sustenabilitatea financiară a spitalului, cât și siguranța operațională a actului medical.

Audit devastator la Spitalul „Bagdasar-Arseni”: active supraevaluate, plăți nejustificate și lipsă de evidență pentru milioane de lei

Curtea de Conturi a emis o concluzie contrară în urma auditului efectuat la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” pentru perioada 2022–2023. Neregulile sunt generalizate și afectează modul de gestionare a patrimoniului și utilizarea fondurilor publice, semnalând disfuncționalități grave de ordin financiar, juridic și operațional.

Patrimoniu gestionat defectuos: terenuri, clădiri și investiții în haos

• Terenul de 34.380 mp folosit de spital nu apare în contabilitate, iar o diferență de 4.944 mp în documentația de proprietate nu este explicată.

• Supraevaluări de 2,38 milioane lei înregistrate din:

  • includerea eronată a unor studii de fezabilitate;

  • lucrări de amenajare exterioară nesemnificative.

• Paraclisul „Sfinții Constantin și Elena”, construit în curtea spitalului, este neclar din punct de vedere juridic, deși înregistrat oficial. Costurile cu utilitățile sunt suportate de spital.

• Clădirile și terenurile nu au fost reevaluate, iar unele înregistrări contabile s-au făcut fără documente justificative.

Plăți și cheltuieli nejustificate: bani publici risipiți

• S-au efectuat plăți nejustificate de:

  • 60.000 lei pentru accize incluse greșit în facturi de gaze naturale;

  • TVA achitat nelegal, deși serviciile erau scutite;

  • 206.000 lei pentru servicii de curățenie (ATI și bloc operator), fără documente justificative;

  • teste RT-PCR, decontate deja de stat prin programele naționale;

  • servicii de dietetică și nutriție, oferite de un furnizor fără toate certificările legale.

Nereguli în evidențele contabile: active lipsă, creanțe greșite și gestiune neorganizată

• Spitalul a înregistrat în mod eronat:

  • creanțe de 2,18 milioane lei aferente accidentaților, în baza unor sentințe nefinalizate;

  • debite vechi de 601.000 lei, fără demersuri pentru recuperare;

  • bunuri primite gratuit (196.000 lei) – neînregistrate;

• Nu există contabilitate de gestiune valorică pentru sânge și componente sanguine;

• Nu a fost asigurată concordanța dintre evidența tehnico-operativă și cea contabilă la 31.12.2022 și 31.12.2023:

  • minus de 15,5 milioane lei la stocuri de medicamente și materiale sanitare;

  • reactivii medicali rămași neutilizați au fost înregistrați direct ca cheltuieli, nu ca stocuri.

Investiții și închirieri fără control legal

• Nereguli în derularea unei investiții publice privind două sisteme 3D de neurochirurgie, achiziționate prin Ministerul Sănătății.

• Spații publice au fost date în folosință gratuită către ONG-uri fără respectarea procedurilor legale:

  • fără facturare și încasare a contravalorii utilităților;

  • venituri neîncasate și lipsă de monitorizare a acestor chirii sau taxe.

Un tablou financiar instabil și management neperformant

Auditul scoate la iveală un sistem financiar defectuos și o lipsă cronică de control intern, cu milioane de lei în active gestionate defectuos, plăți nejustificate și obligații nerespectate față de bugetul de stat. Aceste deficiențe pun în pericol eficiența utilizării fondurilor publice și transparența administrativă în unul dintre cele mai importante spitale de urgență din România.