Stop publicității politice pe Meta în UE. Cum se schimbă jocul campaniilor din România
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/10/Stop-publicitatii-politice-pe-Meta-in-UE.-Cum-se-schimba-jocul-campaniilor-din-Romania.jpg)
Meta a decis să întrerupă difuzarea reclamelor politice, electorale și pe teme sociale pe platformele sale — Facebook, Instagram și Threads — în întreaga Uniune Europeană, începând cu începutul lunii octombrie 2025. Măsura a fost luată cu doar câteva zile înainte ca noul cadru european privind publicitatea politică să devină aplicabil, la 10 octombrie. În România, decizia are efect imediat: partidele, candidații și ONG-urile nu mai pot cumpăra vizibilitate plătită pe cele mai utilizate platforme sociale.
Cum a ajuns Meta la această concluzie
Compania a invocat „provocări operaționale și incertitudini juridice” generate de Regulamentul (UE) 2024/900 privind transparența și țintirea publicității politice (TTPA). Acesta impune etichetări stricte, dezvăluirea sponsorilor, arhive publice și limite riguroase pentru targetarea publicului. Meta subliniază, însă, că postările organice, adică neplătite, rămân permise.
O problemă centrală a TTPA constă în necesitatea obținerii consimțământului explicit al utilizatorilor pentru orice folosire a datelor în scop de publicitate politică, ceea ce, în practică, a făcut dificilă conformarea platformelor. În acest context, Meta a preferat să oprească complet reclamele politice în UE pentru a evita riscul unor sancțiuni.
Ce prevede noul cadru european
TTPA uniformizează regulile pentru toate statele membre, începând cu 10 octombrie 2025, și introduce obligații minimale: marcarea vizibilă „publicitate politică”, indicarea plătitorului și contextului (scrutin sau proces legislativ), transparență asupra parametrilor de livrare și orice formă de țintire, precum și registre publice ale anunțurilor. Regulamentul limitează strict folosirea datelor sensibile și interzice targetarea minorilor.
Practic, fiecare actor implicat în publicitatea politică — platforme, agenții, brokeri de date, editori, partide sau ONG-uri — trebuie să poată demonstra cine a plătit, cum a fost livrat anunțul și pe ce bază legală s-a făcut orice segmentare. Aceasta crește complexitatea conformării și interacționează cu alte regimuri juridice, cum ar fi DSA și GDPR.
Cum se aliniază ceilalți giganți
Google a anunțat că va opri publicitatea politică în UE înainte de intrarea în vigoare a TTPA, actualizând politicile pentru a reflecta definițiile regulamentului. Aceasta include reclamele „de către, pentru sau în numele” actorilor politici și cele „concepute pentru a influența” rezultatul votului, comportamentul electoral sau procese legislative. Pentru România, efectul se resimte și pe YouTube și Google Ads.
TikTok menține interdicția globală pentru publicitatea politică plătită și limitează promovarea plătită de către conturile politicienilor sau partidelor, permițând doar conținut organic. Totuși, cercetări independente arată că influencerii pot ocoli parțial regulile, ceea ce rămâne un punct de atenție pentru autorități.
Efecte în România
Pe plan local, interdicția Meta nu afectează postările organice. Partidele și candidații își pot continua activitatea prin live-uri, reels sau dezbateri distribuite nativ, dar fără boost plătit și fără targetare avansată. Aceasta comprimă vizibilitatea mesajelor în ultimele zile de campanie și mută competiția către creativitatea conținutului și colaborările editoriale, mai degrabă decât către achiziția de audiență.
De asemenea, ONG-urile, sindicatele și campaniile civice resimt efectul interdicției: mesajele despre politici publice și teme sociale intră în aceeași categorie restricționată. Organizațiile de marketing direct din Europa estimează că schimbarea obligă la regândirea canalelor de comunicare și la investiții în media tradiționale, publisheri locali, newslettere, SMS sau evenimente offline.