Strabag: Înțelegeri de tip cartel în Europa, contracte de miliarde în România. Cazul din Lituania (III)

Înțelegerile de tip cartel din Germania și Ungaria la care a participat constructorul Strabag nu sunt singurele de acest tip. În Letonia a fost declanșată recent o anchetă în care este implicată și filiala locală a acestei companii. Suma totală verificată se ridică la aproape 2,4 miliarde de euro.

În urmă cu un an și jumătate, în septembrie 2021, Consiliul Concurenței din Letonia anunța că are suspiciuni cu privire la o posibilă coordonare a licitațiilor între cei mai mari constructori de drumuri din țară. Conform televiziunii naționale TV3, au demarat deja din vară cercetările la cinci companii.

Percheziții la constructori

Tribunalul Suburbiei Vidzeme a orașului Riga a aprobat percheziții la cinci firme, inclusiv filiala locală Strabag: A.C.B. Membru grup AS A.C.B, SIA Binders, AS Ceļu pārvalde, SIA Strabag și SIA Saldus ceļinieks.

Conform magistraților, constructorii ar fi făcut schimb de informații comerciale sensibile și și-ar fi coordonat participarea la licitații organizate de Compania de Drumuri de Stat din Letonia și Departamentul de Transport al Consiliului Municipal Riga.

Nu este menționată perioada exactă în care înțelegerea de tip cartel a avut loc. În hotărâre sunt menționate și alte două firme de construcții de drumuri – A.C.B. Cele 8 CBR și YIT Infra Latvija,  deținute de antreprenori finlandezi.

Estimările jurnaliștilor de la TV3 pentru ultimii șase ani arată că participanții la potențialul cartel de construcție de drumuri au luat parte la proiecte de achiziții publice în valoare totală de aproape 2,4 miliarde euro.

Tot în 2021, Consiliul Concurenței din Letonia anunța sancționarea altui cartel de zece ceonstructori ce s-au înțeles să participe la cel puțin 70 de proiecte de achiziții în valoare totală de 687 milioane de euro.

Cartelul feroviar din Ungaria

Anul 2009 începea prost pentru patru mari constructori din Ungaria: Consiliul Concurenței anunța amendarea lor cu peste 3 miliarde de forinți (10 milioane de euro, n.r.) Un al cincilea scăpa doar pentru că a dat în vileag totul. În mai puțin de un an, amenda se dubla iar cea mai mare sumă mergea către filiala națională Strabag.

Autoritatea Maghiară pentru Concurență (GVH) anunța atunci că a aplicat o amendă în valoare de aproape 3 miliarde HUF (10 milioane de euro) pentru înțelegeri de tip cartel în cazul a trei companii de construcții de drumuri: Strabag Zrt. și Egút Zrt. au încheiat acorduri cu scopul de a câștiga licitații de achiziții publice publicate pentru lucrări de construcție de drumuri în județele Heves și Nógrád.

Colas Dunántúli Zrt. și He-Do Kft. au făcut același lucru pentru a câștiga licitația lansată de municipalitatea orașului Heves pentru lucrări de construcție a drumurilor. Deși He-Do Kft. a fost împlicată în ambele cazuri, nu a primit o amendă, deoarece a ajutat GVH să dezvăluie cartelurile.

Ancheta a fost inițiată la 18 septembrie 2006, când angajații GVH au efectuat un raid în zorii zilei la sediul Strabag, Egút și He-Do.

„Fixau prețurile împreună”

Procedura a fost închisă la 29 ianuarie 2009 iar GVH a stabilit că între 2002 și 2006, cele trei companii și-au împărțit piața și și-au fixat prețurile de licitație pentru lucrări de construcție și renovare de drumuri și poduri în județele Heves și Nógrád.

Valoarea totală a licitațiilor s-a ridicat la aproape 1 miliard HUF (3,3 milioane euro, n.r.). GVH a considerat o încălcare separată faptul că Colas Dunántúli Zrt. și He-Do Kft. au împiedicat concurența atunci când și-au fixat prețurile de licitație în legătură cu ofertele depuse pentru lucrările de construcție a drumurilor la șoseaua Heves Vásártér.

Pe baza tuturor celor menționate mai sus, GVH a aplicat o amendă de 1,7 miliarde HUF Strabag Zrt. (aproape 6 milioane de euro, n.r.), 1,2 miliarde HUF pentru Egút Zrt. iar Colas Dunántúli Zrt. a primit o amendă de 6 milioane HUF pentru încălcarea separată și mult mai puțin gravă.

Decizia GVH subliniază că firmele implicate în cartel „au comis încălcări grave și repetate și se pot aștepta să fie amendați cu mult mai mult”

Un an mai târziu, suma se dubla: Autoritatea Maghiară pentru Concurență amenda filialele
Strabag, Swietelsky și Colas BOUY.PA cu 7,178 miliarde de forinți (30,54 milioane de dolari) pentru operarea unui cartel în proiecte feroviare.

Filiala Srabag Szentesi Vasutepito Kft era amendată cu 3,4 miliarde de forinți (peste 11 milioane de euro), Mavepcell Kft de la Swietelsky cu 2,1 miliarde (7 milioane de euro), Colas Zrt trebuie să plătească 1,5 miliarde de forinți (5 milioane euro) iar MAV MTM Rt – 178 milioane de forinți (300.000 de euro).

Proiectul autostrăzii M4, suspendat pe fondul suspiciunilor de cartel

În 2015, Guvernul condus de Viktor Orban hotăra să suspende lucrările de construcţie la autostrada M4, care pleacă de la Budapesta şi ajunge la Borş, citând suspiciunile privind existenţa unui cartel care ridică preţurile pe kilometrul de autostradă, suspiciuni semnalate de Comisia Europeană, transmite Reuters.

Porţiunea din autostrada M4 cu o lungime de 29 de kilometri între oraşele Abony şi Fegyvernek trebuia să fie construită de cinci companii, ce şi-au împărţit lucrările în trei tronsoane, Colas Hungaria, Swietelsky Magyarorszag, Strabag şi un consorţiu compus din firmele ungare A-Hid Epito şi Kozgep, controlate de Lajos Simicska, un fost prieten al premierului Orban, scrie Agerpres.

Primele trei sunt exact cele acuzate și anterior de asociere de tip cartel.

„Comisia Europeană nu este convinsă că aceste proiect este justificat şi de asemenea a ridicat unele suspiciuni privind existenţa unui cartel pentru creşterea costurilor”, declara atunci secretarul de stat în biroul premierului ungar, Nandor Csepreghy.

„Dacă se va dovedi că suspiciunile Comisiei Europene se vor adeveri şi vor fi impuse sancţiuni financiare Ungariei atunci companiile implicate vor suporta nota de plată”, a mai spus Csepreghy.

Nu s-a dovedit, cel puțin până în prezent, iar lucrările au fost reluate în 2018 și finalizate în 2022.

Înțelegerea de tip cartel din Germania

Pe 14 decembrie 2018, Bundeskartellamt (Oficiul Federal anti – Cartel) din Germania aplica o amendă în valoare de 1,43 milioane de euro lui Gaul GmbH, un producător de mixturi asfaltice, pentru participarea la un acord de cartel.

Gaul este o subsidiară a grupului Strabag, din 2011. Acordul de cartel presupunea prețuri, suprafețe de vânzare, clienți și cote pentru aprovizionarea companiilor de construcții din zona Rin – Main între 2005 și 2013, luând forma unor consorții de furnizori.

O altă companie implicată în acordul de cartel a fost Südhessische Asphalt-Mischwerke GmbH & Co. KG („SHM”), care este o companie a grupului Werhahn. În 2013, SHM a dezvăluit acordul, într-o cerere de clemență, și nu a fost pedepsit ca urmare.

Aranjamente în dauna constructorilor și a statului

 „De ani de zile s-au format consorții de furnizori pentru comenzi mai mari de mixturi asfaltice, deși în cele mai multe cazuri o singură companie ar fi putut satisface cererea singură.

Astfel, consorțiile de furnizori au servit în principal la o fixare a pieței, adică la evitarea concurenței pentru prețuri și oferte între întreprinderile participante. Au fost făcute, de asemenea, aranjamente pentru eliminarea concurenței prin alocarea zonelor de vânzare și a clienților și convenirea asupra listelor de prețuri pentru comenzile mici.

Aranjamentele au fost în detrimentul firmelor de construcții de drumuri care cumpără mixturile asfaltice și, în cele din urmă, a statului care comandă lucrări de construcție a drumurilor”, declara atunci Andreas Mundt, președintele Bundeskartellam.

Oligarhul rus Deripaska se judecă pe controlul Strabag

Acționar indirect la compania austriacă Strabag, oligarhul rus Oleg Deripaska a dat în judecată societatea de construcții. El contestă decizia coproprietarului Strabag SE, Hans Peter Haselsteiner, de a retrage anul trecut delegatul lui Deripaska din consiliul de administrație al companiei.

În acest mod, holdingul oligarhului, Rasperia Trading Ltd., a fost blocat să-și folosească drepturile de vot în cadrul ședinței.

Audierile civile au început miercuri, 15 februarie 2023, într-o mică instanță regională din apropierea graniței cu Slovenia. Conform Bloomberg, ele se vor concentra asupra faptului dacă sancțiunile Uniunii Europene depășesc doar înghețarea activelor și dividendelor și limitează și drepturile suplimentare atașate acțiunilor nominative (cum ar fi numirea membrilor în consiliul de administrație).

Cine controlează Strabag

„Majoritatea acţiunilor Strabag sunt deţinute de principalii acţionari austrieci – familia Haselsteiner şi Uniqa/Raiffeisen. Aceştia îşi împart proprietatea printr-un acord de sindicat cu compania rusă MKAO Rasperia Trading Limited, care deţine 27,8% din acţiuni. Rasperia este deţinută de industriaşul rus Oleg Deripaska, cu o participaţie sub 50%”, transmitea Strabag la scurt timp după declanșarea primelor sancțiuni împotriva oligarhilor ruși.

Prin blocarea lui Deripaska, familia Haselsteiner și grupul Raiffeisen-Uniqa au format recent un nou sindicat.

Vorbind în fața instanței, fostul director executiv Thomas Birtel a declarat că compania le-a cerut inițial ambilor membri ai consiliului de supraveghere legați de Deripaska să predea mandatul, lucru cu care doar Hermann Melnikov a fost de acord.

„Înlăturarea lui Thomas Bull (reprezentantul lui Deripaska, n.r.) de către adunarea acționarilor mai târziu a fost percepută pozitiv de autoritățile poloneze și a ajutat la evitarea adăugării companiei la sancțiunile locale”, a spus Birtel.

Cum a ajuns oligarhul la Strabag

Deripaska a cumpărat 25% din Strabag printr-o emisiune de acțiuni în 2007, ajutând compania să obțină acces pe piața rusă în timp ce se pregătea să găzduiască Jocurile Olimpice de la Soci și pe fondul unui boom imobiliar de la Moscova.

„Aș prefera să fac afaceri cu domnul Deripaska decât cu Dick Cheney”, a glumit atunci Haselsteiner, referindu-se la vicepreședintele american de la acel moment.

Procedurile împotriva unor producători mai mici de mixturi asfaltice au fost încheiate deoarece suspiciunea inițială că aceștia ar fi participat la acord nu a putut fi confirmată.

Strabag în România

În prezent, grupul are filiale în toate regiunile importante din România. Societatea operează în toate sectoarele de construcții, în special în segmentele Infrastructură de transport și Construcții de clădiri și inginerie civilă, precum și în proiecte de construcții de mediu.

Cunoscută pentru implicarea în lucrări de mare infrastructură, cum ar fi construcția autostrãzii Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea sau extinderea și modernizarea aeroportului Baia Mare, grupul este angajat și în segmentul construcțiilor civile. Execută construcții de birouri, rezidențiale și comerciale, precum și executarea fundațiilor de beton pentru parcuri eoliene și lucrări de întreținere în instalațiile de rafinare.

În afară de marca Strabag, grupul activează în România sub numele de ARL, BHG, MINERAL, BITUNOVA, DRUMCO, SAT, STRABAG Facility Management, TPA şi ZÜBLIN.