Consiliul Naţional al Elevilor a făcut un studiu despre cum ar trebui să arate anul şcolar 2021 – 2022 în condiţii de pandemie.
La studiu au participat elevi, părinţi şi profesori. Un procent de 51,7% dintre aceştia consideră că, din 8 noiembrie, orele ar trebui derulate în funcţie de situaţia epidemiologică din unitatea de învăţământ. Doar 14.9% consideră o măsură bună începerea cursurilor la 3 ianuarie.
Consiliul Naţional al Elevilor a transmis, marţi seară, că a realizat un studiu despre cum ar trebui să arate anul şcolar 2021 – 2022 în condiţii de pandemie de COVID.
”În doi ani pandemici, în care sistemul a generat fenomene precum „închide – deschide şcoala”, nimeni nu a făcut nimic pentru ca învăţământul online să fie o alternativă cu adevărat viabilă pentru şcoala în format fizic, iar, în cazul prezenţei fizice, nu s-a reuşit nici până acum dotarea cu infrastructura necesară, nici din punct de vedere tehnic, dar nici din punct de vedere sanitar, fapt ce transformă mediul şcolar în ceva ce se îndepărtează total de conceptul creării unor comunităţi sigure pentru toată lumea. Pierderile elevilor nu pot fi măsurate. Situaţia variază de la clasă la clasă, de la resursele unei şcoli la alta, dar şi prin intermediul factorilor socioeconomici din familiile din România”, a transmis Consiliul Naţional al Elevilor.
Aproximativ 60.000 persoane au participat la acest studiu. Este vorba de profesori, părinţi şi elevi. 91,8% dintre respondenţi sunt elevi, 5,9% sunt părinţi, în timp ce cadrele didactice ce au participat la consultare reprezintă 2,3% din totalul respondenţilor.
Întrebaţi despre modalităţile în care aceştia consideră că se poate recupera materia din cele două săptămâni de vacanţă din perioada 25 octombrie – 7 noiembrie, respondenţii formularului au menţionat, într-un procent de 75,3%, că ar fi adecvat ca materia să fie recuperată pe parcursul anului, la decizia fiecărui profesor.
Totodată, 11,3% dintre respondenţi au precizat că metoda preferabilă de recuperare a materiei este modificarea structurii anului şcolar, în vreme ce 10,3% afirmă că acest lucru se poate realiza prin prelungirea anului şcolar în vară şi prin decalarea examenelor naţionale, iar 3,1% dintre respondenţi consideră că recuperarea materiei se poate realiza prin susţinerea orelor de curs în zilele de sâmbătă.
În ceea ce priveşte scurtarea vacanţei de iarnă cu o săptămână ca mijloc de recuperare a materiei, majoritatea covârşitoare a respondenţilor (85,1%) a considerat inoportună această metodă, în vreme ce 14,9% dintre elevii, părinţii şi cadrele didactice ce au luat parte la consultare spun că începerea cursurilor în data de 3 ianuarie ar fi o măsură bună.
Întrebaţi ”Cum ai vrea că continue şcoala din data de 8 noiembrie?”, 48,3% dintre respondenţi vor în format online şi 51.7% ca şi până acum, în funcţie de situaţia epidemiologică din şcoală
Totodată, 89,8% dintre cei care au luat parte la consultare sunt de părere că, în cazul desfăşurării cursurilor în format fizic începând cu data de 8 noiembrie, este necesară suspendarea tezelor în semestrul I, iar 10,2% dintre aceştia consideră că susţinerea tezelor este în continuare o metodă eficientă de evaluare a elevilor.
Au fost făcute şi câteva propuneri, la finalul chestionarului. Prima se referă la menţinerea structurii anului şcolar în formula actuală, fără modificarea vacanţei de iarnă, astfel încât materia să se poată recupera prin eliminarea săptămânii ”Şcoala altfel”.
A doua propunere se referă la descentralizarea deciziei privind funcţionarea şcolilor din data de 8 noiembrie, astfel încât fiecare şcoală să decidă formatul în care îşi desfăşoară cursurile.
Consiliul Naţional al Elevilor mai propune dotarea unităţilor de învăţământ cu teste rapide antigen, precum şi suspendarea lucrărilor scrise semestriale (tezele) pentru semestrul I.
Când ești sărac, cârpit in cur și lipsit de dinți in a ta gură încerci să-ţi manipulezi și să-ti îndobitocești copii mai ceva ca in era comunistă.
Când ai confort, bani și democrație încerci relaxat să-i modelezi după noua era a tehnologiei, a secolului XXI-lea, secolul vitezei.
Știai că: Pentru a face computerele cuantice mult mai atractive, în special pentru mainstream, trebuie să satisfacă două elemente cheie – scalarea și stabilitatea. Cu alte cuvinte, numărul de qubiți trebuie să crească (scalare), deoarece odată cu aceștia cresc capacitățile de calcul ale dispozitivului și trebuie să funcționeze într-o stabilitate absolută, deoarece acest lucru afectează acuratețea rezultatelor.
Care este diferența dintre RAM DDR3 și DDR4 ?
”RAM DDR3 a avut o durată lungă după lansarea sa din 2007, alimentand laptop-uri și computere desktop obișnuite timp de mulți ani. Cu toate acestea, în 2014, memoria RAM DDR4 a fost lansată publicului și de atunci a devenit cel mai comun tip de memorie în PC-uri desktop, laptopuri și tablete. Cu modificări majore aduse designului fizic, specificațiilor și caracteristicilor sale, plăcile de bază cu sloturi DDR4 nu pot folosi RAM DDR3, iar RAM DDR4 nu poate fi introdusă într-un slot DDR3.
RAM DDR4 versus DDR3”
”DDR4 tinde să ruleze la 1,2 volți în mod implicit, în timp ce DDR3 rulează la 1,5 V. Deși poate să nu pară prea mult, aceasta este o îmbunătățire cu 20% a eficienței între generații. Pentru majoritatea utilizatorilor casnici, diferența de tensiune are ca rezultat, în cele din urmă, un consum mai mic de energie și o generare de căldură, ceea ce poate fi deosebit de important la laptop-uri unde poate afecta durata de viață a bateriei. DDR4 nu este doar mai eficient din punct de vedere energetic, ci este și mult mai rapid . Specificațiile DDR3 variază între 800 și 2.133 MTps (milioane de transferuri pe secundă). În comparație, RAM DDR4 variază între 2.133 și 3.200 MTps, ca să nu mai vorbim de kiturile mai rapide disponibile prin XMP și overclock .”
Când cumpărați RAM, puteți identifica viteza după numele său, de exemplu Crucial Ballistix 16GB DDR4-3200 . Aceasta indică că este RAM DDR4 la 3.200 MTps.