Succesiunea după decesul părintelui. Drepturi, obligații și situațiile în care moștenirea se poate pierde

Publicat: 10 sept. 2025, 23:01, de Corina Oprea, în ACTUALITATE , ? cititori
Succesiunea după decesul părintelui. Drepturi, obligații și situațiile în care moștenirea se poate pierde

Succesiunea este procesul prin care bunurile unei persoane decedate ajung la moștenitori. Notarul joacă un rol esențial în acest proces, iar fără documentele necesare, succesiunea nu poate fi finalizată. Actele de proprietate asupra imobilelor sau terenurilor lăsate moștenire sunt obligatorii, fie că este vorba de contracte de vânzare-cumpărare, titluri de proprietate, acte de donație, certificate de moștenitor anterioare sau contracte de partaj.

Ce reprezintă succesiunea și cine moștenește

Conform Codului Civil, moștenirea poate fi legală sau testamentară. Moștenirea legală se aplică atunci când nu există testament, atribuind drepturi rudelor și soțului supraviețuitor, dar nu concubinilor. În schimb, moștenirea testamentară reflectă voința defunctului, indiferent de forma în care a fost întocmită.

Persoanele care au dreptul să moștenească sunt: soțul supraviețuitor, descendenții, ascendenții și colateralii până la gradul al patrulea inclusiv. Pe lângă actele de proprietate, notarul solicită și documente personale: certificatul de deces al defunctului, actele de identitate ale moștenitorilor și, după caz, certificate de naștere sau căsătorie. Dacă există testament, acesta trebuie prezentat pentru analiză și validare.

Există situații în care o persoană nu poate moșteni, fiind declarată nedemnă. Nedemnitatea poate fi:

  • de drept: cei condamnați pentru fapte penale săvârșite cu intenția de a ucide persoana de la care ar fi urmat să moștenească;

  • judiciară: stabilită prin hotărâre judecătorească în termen de un an de la deschiderea moștenirii, pentru violență gravă împotriva defunctului, distrugerea sau falsificarea testamentului ori împiedicarea întocmirii lui prin dol sau violență.

Cum poți pierde moștenirea

De asemenea, părinții pot decide să dezmoștenească un copil, însă legea protejează rezerva succesorală, care reprezintă partea de moștenire ce trebuie să ajungă obligatoriu la soț, copii sau părinți. Chiar dacă testamentul dă totul altcuiva, rezerva nu poate fi ignorată și pentru copii reprezintă jumătate din cât ar fi primit dacă nu exista testament. Dezmoștenirea este permisă doar în situații grave, cum ar fi:

  • violență fizică asupra părintelui;

  • neîngrijirea părintelui când acesta are nevoie;

  • alte infracțiuni grave împotriva părintelui sau familiei.

Pentru a fi validă, dezmoștenirea trebuie să fie specificată clar într-un testament autentic la notar, cu motivul exact al excluderii copilului. În cazul în care copilul consideră că i s-a încălcat dreptul la rezervă, poate contesta testamentul în instanță pentru a obține partea de moștenire ce îi revine legal.

Succesiunea implică pași clari: contactarea notarului, prezentarea documentelor de proprietate și a actelor personale, depunerea și validarea testamentului dacă există, respectarea rezervelor succesoriale și contestarea în instanță a dezmoștenirii dacă este cazul. Legea oferă protecție moștenitorilor, dar stabilește reguli stricte privind nedemnitatea și dezmoștenirea, astfel încât succesiunea să fie legală și echitabilă pentru toți cei îndreptățiți.