Summit de 16 ore la Bruxelles: planul de a folosi banii Rusiei, amânat. UE merge pe împrumut

După 16 ore de negocieri la Bruxelles, liderii Uniunii Europene au ales „planul B” pentru finanțarea Ucrainei: un împrumut comun garantat de bugetul UE, în locul folosirii activelor rusești înghețate. Decizia, anunțată vineri dimineață, vizează următorii doi ani și ar trebui să acopere nevoile urgente ale Kievului, într-un moment în care statele membre nu au reușit să închidă toate riscurile juridice și financiare ale unui mecanism bazat pe banii Moscovei.

90 de miliarde de euro pentru 2026–2027, prin împrumut garantat de bugetul UE

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat după summit că UE a aprobat acordarea a 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

„Ca măsură de urgență, vom acorda un împrumut garantat de bugetul Uniunii Europene”, a precizat el, indicând că formula aleasă ocolește blocajele apărute în jurul ideii de a direcționa direct către Kiev activele rusești înghețate în spațiul comunitar.

Miza a fost ridicată, în condițiile în care Bruxellesul avertizase că, fără o soluție de finanțare stabilă, Ucraina ar fi putut rămâne fără resurse în trimestrul al doilea al anului viitor, cu efect direct asupra capacității de a susține efortul de apărare.

06:20 • POLITICĂ

Nicușor Dan anunță un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Detalii despre negocierile de la Bruxelles și poziția statelor care au avut rezerve

11:46 • POLITICĂ

Nicușor Dan, tranșant la Bruxelles: Susținem oricare dintre variantele de ajutor pentru Ucraina. Miza sunt activele rusești de 185 miliarde euro

Activele rusești rămân înghețate: 210 miliarde euro, cu „nodul” în Belgia

Liderii UE au menținut linia oficială: activele rusești sechestrate în UE, estimate la 210 miliarde de euro, rămân înghețate până când Moscova va plăti reparații de război Ucrainei. Problema imediată nu a fost însă politică, ci de aplicare: cea mai mare parte a banilor, aproximativ 185 de miliarde de euro, se află în Belgia, iar Bruxellesul a cerut garanții solide împotriva riscurilor financiare și juridice, inclusiv în scenariul unor represalii rusești.

Premierul belgian Bart De Wever a explicat public de ce s-a ajuns la varianta împrumutului: întrebările despre „împrumutul de despăgubiri” bazat pe activele rusești au fost prea multe, iar soluția ar fi fost prea dificilă în acest moment.

Nicușor Dan: „Ucraina va rambursa după război”

Președintele României, Nicușor Dan, a explicat că este vorba despre un împrumut contractat de Uniune pentru Ucraina, care ar urma să fie rambursat de autoritățile de la Kiev după încheierea războiului. El a arătat că, fiind un împrumut al UE, a fost necesară unanimitatea, iar Ungaria, Slovacia și Cehia au exprimat rezerve privind contribuția lor, înainte ca schema să meargă mai departe în condiții care să nu le afecteze financiar.

În paralel, liderii au mandatat Comisia Europeană să continue lucrul la o formulă de finanțare de tip „împrumut de despăgubiri” legat de activele rusești imobilizate, însă această opțiune nu a putut fi finalizată acum, tocmai din cauza dificultăților juridice și a opoziției unor state-cheie.

Orban și „victoria” de etapă: fără folosirea directă a banilor Rusiei

Potrivit relatărilor din interiorul negocierilor, varianta împrumutului garantat de bugetul UE i-a permis premierului ungar Viktor Orban să revendice o victorie diplomatică: planul inițial, care ar fi legat direct finanțarea Ucrainei de activele rusești, a fost împins în plan secund. Un diplomat european a rezumat astfel rezultatul: fără „împrumut de despăgubiri” acum și fără o schemă care să creeze obligații financiare pentru Ungaria, Cehia și Slovacia.

La Moscova, decizia a fost salutată de Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui Vladimir Putin pentru investiții și cooperare economică, care a susținut că „legalitatea și bunul simț” au câștigat. Într-o postare, el a prezentat rezultatul drept un eșec al celor care doreau folosirea „ilegală” a rezervelor rusești pentru a finanța Ucraina.

Merz: „veste bună pentru Ucraina, veste proastă pentru Rusia”

Cancelarul german Friedrich Merz a spus că decizia este „o veste bună pentru Ucraina și o veste proastă pentru Rusia”, subliniind că acesta a fost obiectivul politic urmărit la summit: menținerea capacității Ucrainei de a rezista și, simultan, creșterea presiunii asupra Moscovei.

În același registru, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a insistat asupra urgenței: „Pur și simplu nu ne permitem să eșuăm”, pe fondul temerilor că un blocaj financiar ar slăbi decisiv poziția Kievului.

Discuțiile au avut loc și pe fondul presiunii politice de a demonstra coeziune europeană, după ce președintele SUA, Donald Trump, criticase public statele europene drept „slabe”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent la Bruxelles, a pledat pentru folosirea integrală a activelor rusești înghețate, argumentând că ar fi o decizie „clară” și „justificată moral” pentru apărarea Ucrainei. În forma agreată acum, activele rămân înghețate, iar ipoteza discutată în cercurile europene este ca, dacă Rusia ar plăti cândva reparații, aceste fonduri să poată fi utilizate inclusiv pentru rambursarea împrumutului.