Superimpozitat, salariul minim aruncă 30% dintre angajați în risc de sărăcie

În 2019, 28,4% din populația UE cu dizabilități (în vârstă de 16 ani sau mai mult) era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 18,4% din cei fără restricții de activitate. Interesant e faptul că în România și Grecia, din populația neafectată de dizabilități, circa 30% e expusă aceluiași risc, deoarece impozitarea salariilor minime e foarte agresivă, iar statul ia de la angajați o sumă mai mare decât salariul minim net, prin impozite, contribuții și TVA.

Ca atare, deși la salariul minim brut, România e printre cele 4 țări unde depășește 60% din salariul mediu brut, când vine vorba despre salariul minim net, cel care contează pentru angajat, Româna coboară pe ultimele locuri din UE.

În rest, în 2019, statele membre care au înregistrat cea mai mare proporție de persoane cu dizabilități care erau expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale au fost: Bulgaria (50,7%), Letonia (42,1%), Estonia (40,0%), Lituania (39,9%) și Irlanda (37,8%).

În schimb, statele membre cu cea mai mică proporție de persoane cu dizabilități care erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială erau: Slovacia (19,2%), Danemarca (20,3%), Austria (22,2%), Finlanda (22,5%) și Franța (22,9%).

În România, aflată pe locul 7 în UE la riscul de sărăcie în cazul persoanelor cu dizabilități, cu aproape 40%, în cazul persoanelor neafectate de dizabilități, e pe locul 2 în UE, după Grecia, cu aproape 30% dintre angajați expuși la riscul de sărăcie.