Superstiții: Ce nu e bine să faci în Ajunul Crăciunului

În Ajunul Crăciunului, în diverse zone ale ţării noastre se păstrează, de generaţii, unele superstiţii. Pe la sate mai dăinuie credinţa că, în noaptea de Crăciun, animalele vorbesc.

Sătenii se tem ca nu cumva să le audă, pentru că acesta e semn rău. De asemenea, se spune că nu este bine ca femeile să coasă, să ţeasă sau să spele vase, pentru că le paşte nenorocirea. În Botoşani nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun. Nici gunoiul nu se dă afară şi nu se împrumută nimic.

În Oltenia, fetele pun un căţel de usturoi sub pernă, pentru a-şi visa ursitul. De asemenea, se pun boabe de porumb pe plita sobei: dacă sar şi se depărtează, fata se va despărţi de iubitul ei. Un obicei care se întâlnește în multe regiuni ale țării este ca în ziua de Ajunul Crăciunului, preotul, dar și cântăreții bisericești să umble cu icoana nașterii lui Iisus Hristos. În ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan pentru a fi sănătoși tot anul, etc. În unele locuri există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul.

În Ajunul Crăciunului nu se bea rachiu, întrucât se spune că aceasta a fost inventat de diavol, care apoi îşi bate joc de cel ce-l bea, zicând că rachiul are întâietate înainte tuturor bucatelor. Nu în ultimul rând, tradiţia spune că în Ajunul Crăciunului nu e bine să te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an!