Sute de arestări în Dubai pentru fotografii cu atacurile iraniene: Cum a spulberat războiul fațada liberală a „celui mai sigur oraș”
Marți, relatările conform cărora un petrolier kuweitian uriaș ar fi fost incendiat de un atac cu dronă iraniană în portul Dubai au făcut înconjurul lumii. Prezentatorii televiziunilor de știri au speculat asupra posibilului impact asupra mediului în cazul în care încărcătura navei Al Salmi, de două milioane de barili de țiței, ar fi fost deversată în Strâmtoarea Ormuz, blocată, scrie Time.
În cele din urmă, incendiul a fost ținut sub control fără scurgeri semnificative, potrivit autorităților locale, iar cei 24 de membri ai echipajului au scăpat nevătămați. Totuși, a fost unul dintre cele mai importante atacuri ale Teheranului de până acum în acest război — și remarcabil dintr-un alt motiv: în ciuda amplasării sale la vedere, practic nu au apărut imagini cu nava în flăcări. Într-un moment în care smartphone-urile omniprezente oferă mărturii imediate ale atacurilor cu rachete și drone în întregul Orient Mijlociu — inclusiv în Iran, Israel și Liban — tot ce a apărut despre Al Salmi a fost o singură fotografie de agenție, realizată cu teleobiectiv, în care fumul se ridica deasupra apei liniștite. Ulterior, Kuwait Petroleum Corporation a publicat o fotografie a navei avariate — însă abia după stingerea flăcărilor.
Ar fi fost suficient de curios pentru Dubai — cel mai populat și declarat liberal emirat din Emiratele Arabe Unite (EAU) — având în vedere că se prezintă ca o oază hedonistă a Orientului Mijlociu, ai cărei 4 milioane de locuitori se bucură de un stil de viață însorit, undeva între New York și Las Vegas, promovat de o armată de influenceri bogați. Însă, adăugând faptul că numeroase instituții media internaționale au birouri în EAU, lipsa de informații devine și mai greu de explicat.
Realitatea este că războiul cu Iranul scoate la iveală adevărata față autoritară a EAU, în timp ce guvernul încearcă să controleze narațiunea conflictului, reprimând orice persoană care distribuie imagini ale atacurilor cu rachete și drone și ale consecințelor acestora. Pentru Dubai, unde influenceri tineri, bogați și celebri repetă constant ideea că orașul este „cel mai sigur din lume”, schimbarea a fost profundă — cu atât mai mult cu cât zeci de mii de străini au părăsit deja zona. După ce o dronă iraniană a lovit, pe 12 martie, un turn rezidențial din cartierul Creek Harbour, trei supraviețuitori au fost arestați pentru că au trimis fotografii ale locuinței avariate în mesaje private, doar pentru a-și liniști rudele că sunt în siguranță. Cu câteva zile înainte, alte 21 de persoane au fost reținute pentru că au distribuit informații despre atacuri într-un grup privat. Chiar și aceste gesturi au fost considerate încălcări ale unor legi neclare privind criminalitatea cibernetică, care sancționează „difuzarea, publicarea, republicarea sau răspândirea de știri false, zvonuri sau propagandă provocatoare care pot incita opinia publică sau perturba securitatea”. Cei găsiți vinovați riscă deportarea, până la doi ani de închisoare și amenzi între 20.000 și 200.000 de dirhami.
Aceste cazuri reprezintă doar o parte din „sutele” de persoane obișnuite arestate în baza acestor legi de la începutul războiului, potrivit Radhei Stirling, directorul organizației Detained in Dubai, care oferă asistență juridică și diplomatică străinilor. Oficialii de securitate opresc oameni pe stradă și le verifică telefoanele sau apar neanunțați la domicilii cu aceeași solicitare, afirmă aceasta. „Este vorba despre oricine, de la o menajeră filipineză până la un multimilionar. Aplicarea legii este extrem de largă și severă.” Procurorul general al EAU, Hamad Saif Al Shamsi, a justificat măsurile prin riscul ca distribuirea informațiilor despre atacurile iraniene să provoace panică și să creeze „o imagine falsă a situației reale din țară”. Totuși, rămâne neclar de ce și jurnaliști acreditați la nivel internațional au fost vizați, unii fiind reținuți zile întregi doar pentru că își făceau meseria.
Sara Qudah, director regional pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord în cadrul Committee to Protect Journalists, afirmă că jurnaliștii din EAU i-au spus confidențial că „se află sub reguli stricte de a nu publica și de a nu vorbi cu alte instituții media despre ceea ce se întâmplă”.
Desigur, pentru mulți, situația nu este surprinzătoare. Ideea de Dubai a presupus întotdeauna o suspendare a realității — un decor atent construit al opulenței relaxate, în contrast cu suferința din Siria, Gaza sau Yemen. Existența orașului este legată de sistemul kafala, care leagă statutul legal al muncitorilor migranți de angajatori, oferind acestora un control semnificativ și deschizând calea abuzurilor. Deși EAU se promovează ca fiind departe de conflictele globale, există acuzații că ar contribui la alimentarea lor, inclusiv prin sprijinirea unor grupări din Sudan.
În același timp, Emiratele își mențin imaginea de centru global pentru afaceri, promovând recorduri precum cel mai înalt zgârie-nori, cel mai mare mall sau cel mai aglomerat aeroport internațional. Vizele „golden” și noile licențe pentru influenceri contribuie la consolidarea unei imagini aspirationale.
După primele atacuri, mulți influenceri au trecut rapid de la conținut despre modă și stil de viață la relatări despre război, postând imagini cu rachete și cozi la magazine. Ulterior, însă, conținutul s-a uniformizat, punând accent pe reacția oficială și pe stabilitatea conducerii.
Deși mulți rezidenți acceptă caracterul autoritar în schimbul siguranței, atacurile repetate și alertele zilnice au afectat această percepție. De la începutul conflictului, EAU au fost ținta a aproape 2.000 de drone și sute de rachete, potrivit Ministerului Apărării.
Unii expatriați sunt dispuși să rămână, însă alții sunt descurajați de atmosfera militarizată, de restricțiile asupra libertății de exprimare și de perturbările din viața de zi cu zi, inclusiv în educație și transport.
Experții avertizează că măsurile de cenzură ar putea avea efecte negative pe termen lung asupra imaginii Emiratelor. „Dacă s-ar fi concentrat doar pe apărare, ar fi avut de câștigat”, afirmă Stirling. La rândul său, Qudah subliniază că restricțiile nu ajută: „Dimpotrivă, ele afectează grav imaginea acestor țări.”