Țara care caută mii de angajați din România, cu salarii de peste 7.000 de euro pe lună. Contrastul cu piața muncii de acasă
Elveția rămâne, în 2026, una dintre cele mai atractive destinații de muncă din Europa pentru români. Angajatorii elvețieni estimează că vor recruta aproximativ 85.000 de persoane din afara țării pentru a acoperi deficitul de forță de muncă, iar specialiștii din România se numără printre candidații vizați în mai multe domenii.
Potrivit Secretariatului de Stat pentru Economie (SECO), rata șomajului din Elveția era de doar 2,3% la începutul anului 2026 – una dintre cele mai mici din Europa – iar salariul median depășește 7.200 de euro pe lună.
Unde sunt cele mai multe oportunități
Sectorul IT rămâne principalul motor al recrutărilor: dezvoltatori software, ingineri DevOps și Cloud, specialiști în securitate cibernetică și experți în inteligență artificială sunt căutați cu prioritate în Zürich, Basel și Lausanne.
Salariile pornesc de la circa 96.000 de euro pe an pentru cei aflați la început de carieră și pot trece de 193.000 de euro anual pentru profesioniștii cu experiență. Numărul locurilor de muncă din domeniul digital a crescut cu aproximativ 35% față de 2024.
Sectorul medical este afectat la rândul lui de lipsa personalului: spitale și clinici din Geneva, Vaud și Berna caută asistenți medicali, medici specialiști și tehnicieni de laborator.
Companiile industriale au nevoie de ingineri mecanici și electrici, iar cererea pentru specialiști în inginerie e cu circa 18% mai mare decât acum doi ani. Sectorul financiar și cel al construcțiilor completează lista domeniilor cu oportunități numeroase.
Specialiștii estimează că, fără imigrație, populația activă a Elveției ar putea scădea cu aproximativ 5% până în 2030, iar organizația ICTswitzerland avertiza deja din 2025 că țara riscă un deficit de circa 40.000 de specialiști IT până în 2028.
Pentru a avea șanse reale, candidații români trebuie să pregătească un CV în format elvețian, cu fotografie, și să dețină certificate lingvistice recunoscute precum DELF, DALF, Goethe sau Cambridge; unele profesii necesită și recunoașterea diplomei de către autoritățile elvețiene.
De ce sună atât de bine oferta, comparativ cu piața din România
Contrastul cu situația de acasă explică parțial atractivitatea acestor oferte. Piața muncii din România traversează o perioadă tensionată: în iunie 2026 erau înregistrați peste 511.000 de șomeri, iar rata șomajului ajustată sezonier era de 6,3%, potrivit INS – în urcare față de aceeași perioadă a anului trecut, chiar dacă a scăzut ușor față de mai.
În primele șase luni ale anului, companiile au scos pe piață doar circa 110.000 de locuri de muncă, în timp ce candidații au depus peste 6,7 milioane de aplicări, semn al competiției acerbe pentru fiecare post disponibil.
Situația e și mai gravă în rândul tinerilor: rata șomajului pentru segmentul 15-24 de ani a ajuns la 28,8% în primul trimestru din 2026, de aproape cinci ori mai mare decât media națională. Practic, aproape trei din zece tineri activi pe piața muncii nu reușesc să-și găsească un loc de muncă, iar cei care reușesc se lovesc adesea de salarii de start mult sub așteptări.
Vârstnicii de peste 55 de ani și persoanele cu studii reduse sunt, la rândul lor, categoriile cu cele mai mari dificultăți de reintegrare profesională, în special în mediul rural, unde oportunitățile sunt legate mai ales de activități sezoniere.
Nici cei care sunt oficial fără loc de muncă nu au un sprijin consistent: indemnizația de bază acordată șomerilor este de sub 500 de lei, o sumă departe de a acoperi costurile reale de trai, ceea ce îi împinge pe mulți să caute rapid orice altă sursă de venit, chiar și informală.
Analiștii estimează că aproximativ 300.000 de români lucrează în prezent în alte state europene, față de 200.000 în urmă cu șase ani – o creștere care reflectă exact acest decalaj tot mai vizibil între cererea externă de personal calificat și dificultățile de a găsi un loc de muncă în România.