Tăriceanu: Podul peste Dunăre de la Brăila este bun, dar inoportun

Vedeta infrastructurii naționale, podul peste Dunăre construit la Brăila, se putea face încă de acum 20 de ani, existând finanțare în acest sens. Nu au existat însă și viziune sau voință politică.

Un pod peste Dunăre în zona Galaţi – Brăila se putea face, dar nu era necesar. Declaraţia îi aparține lui Calin Popescu Tariceanu, fost prim ministru al României, și a fost făcută în 2014. În timpul guvernării sale, chinezii s-au aratat interesaţi să finanţeze construcţia, dar guvernul condus de Tăriceanu susţine că ea nu ar fi fost oportună. Din acest motiv, proiectul nu a fost sustinut.

Întrebat de ce a fost ratat proiectul podului în timpul mandatului său de premier, fostul premier a spus că nu răspundea unor necesităţi stringente.

„De finanţări nu ducem lipsă. Problema este ca orice proiect să răspundă unor necesităţi. Cei de la Ministerul Transporturilor, odată întrebaţi: domnule, podul ăsta care traversează Dunărea dintr-o parte are Galaţiul şi Brăila, dar în partea ailaltă de ce ne leagă, unde duce? La această întrebare, răspunsul a fost vag. Aşa, hai să ne apucăm să facem un pod, se poate, dar el trebuie să răspundă unor necesităţi. Şi nu răspunde acestor necesităţi”, a declarat vineri, la Galaţi, Călin Popescu Tăriceanu.

Ironii la adresa podului de la Brăila

În 2019, în momentul în care erau deja demarate lucrările de construcții, Tăriceanu a tratat ironic obiectivul.

Întrebat, într-o conferință de presă susținută la Galați în timpul campaniei electorale, de ce nu a sprijinit proiectu când era premier, politicianul (acum lider ALDE) a răspuns cu mișto-uri: „cum să-l sprijin, cu umărul?”.

„Reporter: Cum credeți că a influențat dezvoltarea zonei noastre decizia dvs. de a nu sprijini,ca premier, construcția podului?

Călin Popescu Tăriceanu (se preface că nu a înțeles întrebarea): Păi, la pod a început execuția, din câte sunt la curent…

R.: În perioada în care erați premier nu ați sprijinit construcția podului, deși…

CPT: Nu am sprijinit-o cu umărul (râsete în prezidiul ALDE la „gluma” șefului de partid)

R.: Nu, ați făcut declarații în acest sens iar dacă credeți că e loc de miștouri…

CPT: Declarațiile nu țin loc de fapte concrete. La vremea respectivă, prioritățile pe care le aveam în vedere erau… (mută discuția pe cartea sărăciei) și având în vedere și resursele limitate, nu puteau permite realizarea podului. Și astăzi România…

R.: Finanțarea venea din partea chinezilor!

CPT: (enervat) Domnul meu, chinezii nu fac acte de binefacere, chinezii făceau podul tot pe banii noștri, în final. Tot trebuia să-l plătim, nu vin să ni-l facă cadou, că, dacă veneau să ni-l facă cadou, spuneam: veniți, apucați-vă, nu era niciun fel de problemă să avem un pod în plus, nu? E simplu de tot!”

Interesul Chinei pentru pod

La finalul guvernării lui Adrian Năstase, o societate din China s-a angajat să construiască, prin finanțare proprie, un pod peste Dunare, ce urma să lege Brăila și Galațiul de Tulcea. În 2006, după doi ani de guvernare Tăriceanu, ambasadorul Chinei în România spunea că interesul firmei este în continuare ridicat, dar partea română nu vrea să execute partea ei de lucrari, respectiv să lege podul de principalele artere de circulație.

„Compania chineză este în continuare gata să facă acest proiect. A investit deja (în studiul de fezabilitate, n.r.). Mingea este la partea româna”, declara Xu Jian, ambasadorul Chinei, în timpul unei vizite făcute în Galați, în 2006.

Valoarea estimată a lucrării era atunci de aproximativ 400 de milioane de dolari (față de 600 de milioane, în prezent), la care partea română ar fi trebuit să contribuie cu legarea podului la arterele importante de circulație. Deși exista un precontract semnat între români și chinezi încă din guvernarea precedentă a lui Adrian Năstase, nu s-a trecut de studiul de fezabilitate.

Etapele construcției

Un prim studiu de fezabilitate a fost făcut în 2001 – Studiul „Construcția unui Pod peste Dunăre în zona Brăila”, elaborat de JETRO (Japan External Trade Organization), în colaborare cu IPTANA București, în vederea obținerii unui împrumut de la statul Japonez.

O variantă actualizată a fost adoptată în 2017 de CNAIR și Ministerul Transporturilor, fiind lansată în același an și licitația lucrării.

Contractul s-a semnat în 15 ianuarie 2018 și prevede 12 luni pentru proiectarea lucrării și 36 de luni pentru execuție. Podul va avea o lungime de 1.974,3 m, cu o deschidere centrală de 1.120 m și deschideri laterale de 489,65 m și 364,65 m, o lățime totală de 31 m, din care 22 m vor fi calea de rulare

Pe lângă podul propriu-zis, contractul prevede construcția a două viaducte de acces, de câte 110 m lungime și 22 km de drumuri de legătură (care vor conecta drumul cu restul rețelei rutiere până la execuția completă a drumului expres) cu DN22 pe malul drept al Dunării (cu o cale principală ce duce spre satul Jijila și mai departe spre Isaccea, și cu o ramificație spre sud către orașul Măcin) și cu DN2B (centura Brăilei) pe malul stâng.

1 COMENTARIU

  1. Taricianu si trage apa „De finanţări nu ducem lipsă” Podurile din Romania se prabusesc unul cate unul datorita lor si a celorlalti guvernanti. Politicieni nostri sunt perversi, hoti si smecheri mai corect vorbit, ticalosi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...