Transelectrica, decizii de milioane de lei pierderi!

Transelectrica a plătit până în prezent 3,2 milioane de lei unor foști directori ai companiei dați abuziv afară și alți 403 mii de lei pentru casele de avocatură.

Un document semnat de președintele Directoratului, Ștefăniță Munteanu, și de alți trei membri ai Directoratului, sumele plătite (net) până la acest moment reprezintă un total de 2.649.840,91 lei corespunzător sumei de 3.259.576,97 lei (brut) respectiv:

  • 2.045.051,91 lei către trei foști membri ai Consiliului (revocați) aferent clauzei de neconcurență, compensației pentru revocare fără justă cauză și într-un caz de componenta variabilă aferentă anului 2020, precum și accesorii de tipul dobândă, cheltuieli de judecată
  • 604.789 lei către un fost membru al Directoratului (aferent clauzei de neconcurență, precum și accesorii de tipul dobândă, cheltuieli de judecată).

Valoarea cheltuielilor de judecată (cheltuieli de arbitraj) plătite până la acest moment este de 403.980,91 lei.

Sumele brute în valoare de 3.259.576,97 lei plătite în cursul anului 2023 către administratorii executivi și neexecutivi revocați în anul 2021, conform Hotărârilor arbitrare definitive, sunt prevăzute în Anexa 2, Capitolul D, Alte cheltuieli de exploatare, litera d) alte cheltuieli la Bugetul de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2023 aprobat de către Adunarea Generală a Acționarilor și se regăsesc detaliate în Nota de fundamentare pag. 16 cap.D publicată pe site-ul companiei.

Sunt în curs la acest moment un număr de alte patru litigii cu foști membri (revocați) ai Consiliului de supraveghere și trei litigii cu foști membri (revocați) ai Directoratului, cu o valoare a pretențiilor de 12.010.082,62 lei.

Mai exact, Transelectrica a pierdut litigiul de la Centrul de Arbitraj de la Viena, inițiat de Luiza Popescu, fost membru al Consiliului de Supraveghere. Aceasta a fost revocată printr-o hotărâre AGA din 2021. Compania cu capital majoritar de stat a fost obligată la plata sumei de 792.132 lei (principal), reprezentând compensații în baza contractului de mandat din 2020. De asemenea, Transelectrica va plăti 11.800 lei si 7.011 euro, cu titlu de cheltuieli arbitrale. 

În iunie 2021, Consiliul de Supraveghere al Transelectrica a demis Directoratul companiei, numit în noiembrie 2020 pe patru ani. Au fost demiși atunci Cătălin Nițu, Ovidiu Anghel, Corneliu-Bogdan Marcu, Andreea-Mihaela Miu și Marius-Viorel Stanciu.

În data de 24.02.2022, Transelectrica a formulat, la Tribunalul București, o acțiune prin care cerea constatarea nulității hotărârii Adunării Generale a Acționarilor nr. 9/28.09.2020 și a Deciziei Consiliului de Supraveghere nr. 73/16.11.2020, precum și a actelor subsecvente, prin care au fost numiți pentru mandate de patru ani membrii Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului în anul 2020.

În susținerea acțiunii, Transelectrica a invocat încălcări ale prevederilor legale aplicabile numirii membrilor organelor de conducere, iar ulterior s-a ajuns cu judecarea acestei cauze la Viena, potrivit unei documentări realizate de Jurnalul.ro.

Fostul director Cătălin Nițu a câștigat deja la Viena 113.000 de euro, în urma unui litigiu, suma reprezentând o „compensație de neconcurență”. Nițu are pe rol un alt litigiu împotriva Transelectrica prin care cere daune de 2,24 milioane de lei, justificată prin valoarea rumunerațiilor și primelor de obiectiv rămase până la finalul mandatului.

Oleg Burlacu, alt fost membru al Consiliului de Supraveghere revocat în 2021, a câștigat în ianuarie compensaţii de 792.000 de lei. Alți foști membri ai CS care au litigii pe rol:

  • Adrian Goicea, demis din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere, solicită daune de 840.000 de lei
  • Constantin Dumitru, fost membru al CS, solicită 882.000 lei
  • Mircea Cristian Staicu, fost membru al CS, 1.140.000 lei
  • Mihaela Popescu, fost membru al CS, 1.140.000 lei.

Cum explică Transelectrica deciziile

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. este supusă legislației pieței de capital și, prin urmare, a comunicat public, atât pe website-ul www transelectrica.ro, cât și prin intermediul Bursei de Valori București cu privire la pretențiile foștilor membri ai Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului revocați în luna iunie 2021, precum și cu privire la litigiile cu aceștia. În concret, prima comunicare s-a făcut în Adunarea Generală a Acționarilor cu ocazia ședinței din data de 31.08.2021., iar apoi au fost diseminate prin intermediul unor rapoarte curente pe website-ul propriu și al instituțiilor pieței de capital.

Raportat și la Informația diseminată public de către Companie, în ceea ce privește procesul decizional specific în urma căruia Compania a plătit sau ar urma să plătească, potențial, în funcție de hotărârea instanțelor arbitrale, sume reprezentând pretenții ale foștilor membri ai Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului revocați în luna iunie 2021 și accesorii la acestea, etapele acestui proces au fost următoarele:

  1. Selecția și numirea membrilor Consiliului de Supraveghere și, ulterior, selecția și numirea membrilor Directoratului în condițiile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și ale HG nr. 722/2016 (ambele acte normative având textul aplicabil la data desfășurării selecției respectiv numirii).
  2. Aprobarea de către Adunarea Generală a Acționarilor a formei contractului de mandat ce a fost încheiat de către Companie cu membrii Consiliului de Supraveghere, inclusiv a clauzelor care au creat obligația de a plăti compensații în caz de încetare, respectiv revocare a mandatelor, urmată de încheierea de către Companie a contractelor de mandat cu membrii Consiliului de Supraveghere în forma aprobată de către Adunarea Generală a Acționarilor — pretențiile foștilor mandatari au fost reprezentate de plată aferentă unei clauze de neconcurență față de Companie, precum și de o compensație pentru revocare fără justă cauză.
  3. Aprobarea de către Consiliul de Supraveghere a formei de mandat ce a fost creat de Companie cu membrii Directoratului, inclusiv a clauzelor care au creat obligația de a plăti compensații în caz de încetare, respectiv revocare a mandatelor, urmată de încheierea de către Companie a contractelor de mandat cu membrii Directoratului – pretențiile foștilor mandatari au fost reprezentate de plata aferentă unei clauze de neconcurență față de Companie, precum și de o compensație pentru revocare fără justă cauză.
  4. Aprobarea de către Adunarea Generală a Acționarilor a indicatorilor de performanță și a formei Actului Adiționa! corespunzător la contractele de mandat încheiate de către Companie cu Consiliul de Supraveghere Supraveghere – pretențiile foștilor mandatari au fost reprezentate de plata componentei variabile a remunerației.
  5. Aprobarea de către Consiliul de Supraveghere a indicatorilor de performanță și a formei Actului Adițional corespunzător la contractele de mandat încheiate de către Companie cu membrii Directoratului (componenta variabilă a remunerației fiind stabilită în avans în cadrul formei contractului) – pretențiile foștilor mandatari au fost reprezentate de plata componentei variabile a remunerației.
  6. Revocarea de. către Adunarea Generală a Acționarilor a membrilor Consiliului de Supraveghere, fără precizarea expresă a cauzei (motivelor)
  7. Revocarea către Consiliul de Supraveghere a membrilor Directoratului cu precizarea expresă a cauzei (motivelor) și cu renunțarea la beneficiul clauzei de neconcurență, efectele acestei din urmă decizii fiind invalidate de către curtea de arbitraj pe motivul forței obligatorii a contractului prin formularea clauzei (”încetarea din motive…”)
  8. Formularea de pretenții și ulterior promovarea unor cereri în fața Curții de Arbitraj de la Viena (competentă conform contractelor) de către foștii membri (revocați) ai Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului cererile concrete fiind întemeiate pe contractele de mandat încheiate cu Compania, în care se solicită una sau mai multe din următoarele categorii de pretenții:

  1. plata sumei aferente clauzei de neconcurență în caz de încetare a mandatului;
  2. compensații pentru revocarea fără justă cauză;
  3. componenta variabilă a remunerației pe perioada anterioară revocării;
  4. sume accesorii sumelor solicitate (cererile arbitrale concrete diferă de la caz la de caz).

9. Soluții definitive ale Curții de Arbitraj de la Viena prin care s-au admis în parte sau integral cererile unora dintre foștii membri (revocați) ai Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului. Alte cereri sunt în curs de soluționare în fața Curții de Arbitraj de la Viena

Mai multe articole...

Cele mai citite articole