Trupe românești în Groenlanda? Ministrul Radu Miruță explică scenariile în care România ar putea interveni

Tensiunile internaționale provocate de declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, privind Groenlanda, au pus statele europene în alertă. În contextul în care Marea Britanie, Germania și Franța discută deja despre trimiterea unor trupe în acest teritoriu strategic, se pune întrebarea care va fi poziția României. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a oferit lămuriri despre mecanismele prin care soldații români ar putea ajunge în regiune, avertizând totodată asupra riscului de fragmentare a Alianței Nord-Atlantice.

NATO sub presiunea declarațiilor privind Groenlanda

Ministrul Apărării consideră că o ruptură în interiorul NATO nu ar avantaja nicio țară, subliniind că forța Alianței stă în unitate. Totuși, declarațiile venite dinspre Washington au schimbat datele problemei, forțând partenerii europeni să ia în calcul noi strategii de apărare.

„Separate, țările sunt mai puțin puternice. Și nu e vorba de România sau de Franța sau de Marea Britanie. E vorba de interesul fiecăreia individual care se bucură să fie parte din acest NATO. Sigur că discuția a început de când cu declarațiile privind Groenlanda. Pentru că un stat membru NATO spune că nu e scurt de nicio metodă, inclusiv de atac împotriva alte țări membre NATO. Și atunci s-a rupt condiția de a fi NATO”, a declarat Radu Miruță, la Antena 3 CNN.

17:01, 11.01.2026 • Internațional

Groenlanda respinge propunerea SUA de anexare! Washingtonul nu exclude opțiunea militară

13:32, 11.01.2026 • Apărare

Groenlanda, ideea de „invazie” și Europa care plănuiește apărarea împotriva unui atac aliat

Scenariile intervenției: Articolul 5 sau „Coaliția de voință”

Dacă România ar primi o cerere din partea aliaților europeni, există două căi legale prin care se poate acționa. Prima ar fi activarea mecanismului colectiv, iar a doua ar fi o decizie suverană luată la nivel național, în afara mandatului direct al Alianței.

„Sunt două ipoteze. Una în care asta s-ar întâmpla prin invocarea articolului 5. Adică o țară membru NATO este atacată și celălalte țări membre trebuie să contribuie. Și decizia ar fi una NATO. Și există o altă situație în care ar fi o chestie de un fel de coaliție de voință”, a explicat Radu Miruță.

În cazul unei coaliții de voință, procedurile interne sunt clare, implicând cele mai înalte foruri ale statului.

„În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT după care se opune la vot Parlamentului României dacă să trimită sau să nu trimită trupe”, a mai spus Radu Miruță.

Acesta a făcut o paralelă cu situația din Ucraina, menționând că, deși riscurile diferă, România este precaută în a trimite „cizma soldatului român” în zone de conflict extern fără un mandat solid.