UE a cheltuit mai mult pe energia din Rusia în 2024 decât pe sprijinul acordat Ucrainei

În ciuda angajamentelor ferme privind reducerea dependenței de energia rusească, Uniunea Europeană a achitat, în 2024, nu mai puțin de 23 de miliarde de euro pentru importurile de petrol și gaze provenite din Federația Rusă – o sumă ce depășește nivelul sprijinului financiar oferit Ucrainei în același an.

Informațiile cu privire la sumele cheltuite pe importurile de petrol și gaze din Rusia au fost confirmate de comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, în cadrul unei dezbateri susținute în Parlamentul European. Declarația sa evidențiază o realitate complexă și contradictorie, în care Uniunea Europeană continuă să alimenteze economic Rusia, în timp ce, simultan, oferă sprijin financiar consistent Kievului pentru a contracara invazia militară începută în 2022, relatează Radio Liberty.

Importurile energetice rusești, în scădere, dar nu eliminate

Comisarul Jorgensen a subliniat că, în pofida scăderii semnificative a importurilor din Rusia, blocul comunitar continuă să plătească sume importante pentru resursele energetice rusești. Astfel, în doar doi ani, dependența energetică a UE de Rusia s-a redus considerabil: importurile de cărbune au fost complet sistate, ponderea petrolului rusesc a scăzut de la 27% la doar 3%, iar gazele naturale din Rusia reprezintă în prezent doar 13% din totalul importurilor – față de 45% în 2022.

Totuși, valoarea totală a acestor importuri rămâne ridicată, din cauza prețurilor și a volumelor contractate, în special în baza acordurilor pe termen lung, încheiate înainte de declanșarea războiului din Ucraina.

Obiectiv UE: eliminarea totală a energiei rusești până în 2027

Comisia Europeană a reafirmat planurile sale de renunțare completă la gazul rusesc până în 2027 și, ulterior, la toate sursele energetice rusești până în 2030. Oficialii de la Bruxelles au solicitat statelor membre să elaboreze și să prezinte în cursul acestui an planuri naționale concrete pentru retragerea treptată de la energia rusească, în cadrul unei strategii coordonate la nivel european.

23:13 • Internațional

The Guardian: Rusia a spart mii de camere video pentru a spiona livrările de arme către Ucraina. România, vizată

06:23 • ACTUALITATE

„Big Brother”: GRU a tras cu ochiul prin camerele de supraveghere din România și alte țări NATO

În plus, Jorgensen a precizat că va fi consolidat controlul asupra importurilor ilegale de petrol rusesc, care intră în UE prin intermediul așa-numitei „flote din umbră” – nave comerciale care evită sancțiunile occidentale prin metode opace de livrare și înregistrare.

O altă declarație cu impact a comisarului european vizează viitorul conductei de gaze Nord Stream, deteriorată în urma unor explozii neelucidate din 2022. Jorgensen a declarat categoric că nu există „niciun scenariu plauzibil” în care această infrastructură să mai fie utilizată pentru transportul gazelor rusești către Europa, consolidând astfel decizia politică de separare energetică față de Moscova.

Ucraina, sprijinită financiar, dar cu fonduri mai mici decât încasările Rusiei din energie

Paradoxal, în același an în care Rusia a încasat 23 de miliarde de euro din exporturile energetice către UE, Ucraina a primit din partea blocului comunitar un ajutor financiar de 17,3 miliarde de dolari (aproximativ 16 miliarde de euro), prin intermediul Facilității pentru Ucraina – un instrument financiar creat pentru sprijinirea statului ucrainean aflat în război.

Astfel, balanța financiară între ceea ce Bruxelles-ul oferă Kievului și ceea ce plătește indirect Moscovei pentru energie rămâne în dezechilibru, alimentând criticile privind eficiența sancțiunilor economice și a strategiei energetice comune.

Strategia Comisiei prevede interzicerea achiziționării de gaze naturale prin contracte spot – care constituie aproximativ o treime din importurile actuale de gaze din Rusia – într-o primă etapă. În paralel, se caută modalități juridice de reziliere a contractelor pe termen lung, fără obligația plății unor compensații. Una dintre variantele analizate vizează impunerea unei „cote zero” pentru importurile de gaze rusești, ceea ce ar bloca efectiv accesul acestora pe piața europeană.

O decuplare lentă și costisitoare

În ciuda eforturilor de diversificare și a reducerii dependenței energetice, realitatea financiară arată că UE continuă să sprijine indirect economia rusă prin achizițiile sale energetice. Eliminarea completă a gazului și petrolului din Rusia până în 2027 reprezintă o țintă ambițioasă, dar rămâne de văzut cât de rapid și eficient va fi implementată această tranziție, fără a afecta securitatea energetică a Europei.

Totodată, diferența dintre fondurile plătite Rusiei și sprijinul oferit Ucrainei ridică semne de întrebare privind coerența strategică a politicii externe și energetice europene în fața unei crize geopolitice majore.