Ultima generație de politicieni care mai pot schimba România: Dragoș Pîslaru și miza anului 2028

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, vorbește despre felul în care România folosește fondurile europene pentru a consolida atât infrastructura civilă, cât și capacitatea de apărare. Într-un context geopolitic tensionat, guvernul mizează pe proiecte cu uz dual – civil și militar – și pe o reformă a modului în care sunt gestionate programele finanțate prin PNRR și Politica de Coeziune.

 Dragoș Pîslaru anunță o schimbare de paradigmă în felul în care România își gândește dezvoltarea. Pentru prima dată, țara își va planifica din timp investițiile și reformele pentru perioada 2028–2034, fără să mai aștepte începutul noului exercițiu bugetar european. Cu o perspectivă de peste 60 de miliarde de euro din fonduri europene și încă pe atât din surse naționale și private, România are șansa să treacă la un model de dezvoltare strategică, predictibilă și eficientă.

Fonduri pentru reziliență și apărare

„Ne uităm la o combinație de fonduri – unele destinate consolidării infrastructurii, altele proiectelor cu uz dual și, desigur, celor exclusiv militare”, explică Dragoș Pîslaru.
Ministrul spune că apropierea României de teatrele de operațiuni și rolul său strategic la Marea Neagră au determinat o abordare integrată a investițiilor: „Îmbinăm proiecte civile cu reziliența militară.”

14:24, 28.10.2025 • Auto

Buget redirecţionat în Programul Rabla. AFM mută fonduri de la electrice la hibride și termice

18:34, 22.10.2025 • ECONOMIE

Bruxelles dă undă verde PNRR-ului final al României: investiții de peste 21 de miliarde de euro și un val uriaș de șantiere

Programul SAFE și coridoarele strategice

Un exemplu concret este programul european SAFE, dedicat pregătirii pentru apărare și înzestrării militare. „Pe lângă achiziția de tancuri, SAFE include și finalizarea coridoarelor cheie – autostrada A8, cu segmentele mutate din PNRR în programul SEV, care leagă Moldova de granița cu Republica Moldova”, precizează ministrul.
Astfel, România investește simultan în infrastructură strategică și în apărare, consolidând flancul estic al NATO.

Industria cu uz dual – civil și militar

Ministerul Investițiilor colaborează cu Ministerul Finanțelor pentru a crea pachete de sprijin destinate companiilor care dezvoltă tehnologii aplicabile în ambele domenii. „Ne gândim la drone, de exemplu – utile atât în situații militare, cât și în intervenții civile, cum ar fi managementul dezastrelor”, a explicat Pîslaru.
România urmărește astfel dezvoltarea unei industrii inovative capabile să răspundă cerințelor de apărare, dar și celor economice.

Un buget tensionat, dar cu angajamente clare

Pîslaru recunoaște existența unor presiuni bugetare, dar afirmă că angajamentul privind investițiile în apărare – de până la 5% din PIB – este ferm. „Avem tensiune fiscal-bugetară din cauza deficitelor moștenite, dar pe măsură ce reglăm partea de deficit, vom avea un angajament mai solid pe zona militară”, spune ministrul.

Curățenie în PNRR și gestionarea fondurilor

Întrebat despre situația complicată preluată la minister, Dragoș Pîslaru admite că a găsit „o supracontractare foarte mare și o lipsă de monitorizare”.
„Ministerul nu avea vizibilitate asupra proiectelor. A trebuit să intervenim cu ordonanța 41 pentru a clarifica situația. Nu poți avea proiecte de 300 de lei când bugetul este de 100 de lei. Trebuia ordine și disciplină”, afirmă el.

Ministrul insistă asupra disciplinei în utilizarea banilor europeni: „Ideea că lasă, se rezolvă cumva la final, nu funcționează. Cu partenerii europeni trebuie seriozitate și respectarea termenelor.”

Transparență totală: un tablou de bord al proiectelor

O noutate anunțată de Pîslaru este crearea unui tablou de bord digital pentru toate proiectele de transport, menit să asigure transparență publică totală: „Vom avea în curând acest sistem vizibil pentru toți. Mai am de clarificat doar un memorandum privind proiectele de la Dezvoltare, apoi totul va fi transparent.”

Reziliență, transparență și eficiență

La final, ministrul subliniază că miza mandatului său nu este să arate cu degetul spre trecut, ci să asigure un cadru coerent pentru viitor: „Mai important decât să ne plângem este să rezolvăm. România trebuie să arate că știe să folosească fiecare euro pentru dezvoltare și securitate.”

Dragoș Pîslaru: „România trebuie să-și planifice viitorul, nu să trăiască mereu în criză”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunță o schimbare de paradigmă în felul în care România își gândește dezvoltarea. Pentru prima dată, țara își va planifica din timp investițiile și reformele pentru perioada 2028–2034, fără să mai aștepte începutul noului exercițiu bugetar european. Cu o perspectivă de peste 60 de miliarde de euro din fonduri europene și încă pe atât din surse naționale și private, România are șansa să treacă la un model de dezvoltare strategică, predictibilă și eficientă.

Plan de țară 2028–2034: „În premieră, facem lucrurile din timp”

„România își poate planifica, în premieră, perioada 2028–2034. Nu mai așteptăm să vină 2028 ca să ne întrebăm ce vrem să facem. În ianuarie-februarie anul viitor vrem să începem deja planul de țară”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Ministrul subliniază că, după finalizarea PNRR (2025–2026) și a actualului cadru de coeziune (2026–2027), România va beneficia de resurse semnificative, estimate la 60 de miliarde de euro din propunerea Comisiei Europene, la care se pot adăuga „încă 10 miliarde pentru competitivitate”.

O nouă formulă de dezvoltare: bani europeni, buget național și capital privat

Pîslaru propune o abordare „în treimi”:

„O treime fonduri europene, o treime bani naționali și o treime bani privați. La fiecare euro european, punem un euro din bugetul național și atragem o treime din investiții private. Așa putem ajunge la 200–210 miliarde de euro.”

Această combinație ar transforma modul de planificare a investițiilor publice din România, trecând de la logica de absorbție la cea de multiplicare a resurselor.

Zona euro și stabilitatea politică

Ministrul a atras atenția asupra costurilor uriașe generate de întârzierea aderării României la zona euro:

„Pierdem miliarde. Costurile se acumulează în timp, nu doar pentru economie, ci pentru fiecare român care are credite în lei. Inflația și dobânzile variabile apasă asupra tuturor.”

În același timp, el a subliniat importanța stabilității guvernamentale:

„Prezența prim-ministrului Bolojan în fruntea guvernului este o garanție a stabilității. Este un om care a stat alături în exercițiul de curățenie și bună gospodărire a resurselor.”

Lecțiile altor state: Grecia, Polonia și modelul regional

Pîslaru afirmă că România are de învățat din experiențele altor țări europene:

• Grecia – a reușit să finanțeze spitale prin parteneriate public-private (PPP), folosind fonduri europene fără impact asupra deficitului bugetar:

  „Au creat un fond care alimentează plățile pe 20 de ani, fără să intre în deficit. E un model care ne arată că se poate.”

• Polonia – a implementat un sistem regional descentralizat eficient:

  „Sunt mai aproape de primari, de decizie locală. România abia acum începe să aplice acest model prin programele regionale.”

De la București la regiuni: mai multă autonomie locală

România are opt programe regionale, însă alocarea de doar 11,2 miliarde de euro este încă modestă.

„Când vom avea mai multe resurse, trebuie să dublăm sau triplăm banii pentru regiuni. Primarii trebuie să decidă de jos în sus, nu să aștepte ce le spune centrul”, afirmă ministrul.

El crede că o programare regională autentică va reduce risipa și populismul local:

„Dacă banii se duc la o primărie aiurea, nu se mai duc la alții. Când ai responsabilitate locală, crește și grija pentru fiecare proiect.”

Politica Agricolă Comună rămâne prioritară

Agricultura rămâne un pilon esențial al finanțării europene pentru România. „Ne dorim ca fermierii să primească cel puțin alocări similare cu cele din prezent. Vrem să păstrăm cei doi piloni – plăți directe și dezvoltare rurală”, a spus ministrul.

Negocierile la nivel european sunt însă complexe: „Avem două instituții codecidente – Consiliul și Parlamentul European. Poziția noastră și a multor state din Europa Centrală și de Est este să păstrăm coeziunea și agricultura ca politici separate.”

România, gazda dialogului european despre coeziune

Pentru a întări vocea statelor pro-coeziune, România organizează pe 21 noiembrie o reuniune ministerială a „Prietenilor coeziunii”, la București:

„Vor veni peste două treimi din miniștrii grupului. Nu suntem spectatori, suntem un actor important. Europa nu e despre a fi ascultat, ci despre a participa.”

Un nou mod de a gândi dezvoltarea

Dragoș Pîslaru propune o Românie care nu mai reacționează la crize, ci se pregătește pentru ele:

„A fi bun gospodar nu înseamnă să aștepți indicații politice, ci să planifici cu cap. România poate fi, în sfârșit, un stat care gândește înainte.”