PSD are, în raport cu competitorii săi, avantajul înrădăcinării istorice. Longevitatea sa este longevitatea unui supravieţuitor. Fesenismul este, în cele din urmă, marele învingător odată cu instalarea acestei coaliții. Momentul politic de azi nu este decât un episod din cronica marasmului ce previne apariţia unui alt viitor. Nu există în prezent vreo forță politică în România capabilă să faulteze setea de funcții a PSD. Rețeaua de ”pile” a partidului se extinde fără opreliști.
Partener de coaliţie al unui PNL condus de facto de către Klaus Iohannis, având în faţa sa o opoziţie eterogenă şi fragilă, PSD poate privi cu optimism la un timp eliberat de nelinişte şi de tensiuni. Coaliţia de acum este punctul ideal de plecare spre restaurare vechilor obiceiuri. PSD poate să se delimiteze în caz că ar avea complicații, oricând, de o guvernare pe care o controlează, dar care este asumată, nominal, de un alt partid. PSD nu este obligat să mai facă concesii, își poate face de cap fără probleme. Orice gest de frondă al PNL ar însemna debarcarea prin moţiune de cenzură a cabinetului. Şantajul constant este mecanismul pe care PSD mizează, acum. Iar hemoragia sinecurilor PSD e abia la început.
De profesie ”fiu de primar”, ajuns secretar de stat la 30 de ani
Primul secretar de stat promovat de la Buzău de PSD, odată cu instalarea noului cabinet, este un social-democrat care a mai avut funcție în Guvern. Este vorba despre social-democratul Alexandru Stoica, un tânăr care, la 31 de ani, are deja în CV o funcție de subsecretar de stat, deținută în Guvernul Grindeanu. Stoica a fost numit secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, printr-o decizie luată de premierul Nicolae Ciucă. Stoica este fiul primarului din Pănătău. După mandatul de subsecretar de stat, a candidat, anul trecut, la alegerile pentru consilieri județeni, dar a renunțat la mandat și a optat pentru funcția de administrator al județului, prevăzută în aparatul CJ, funcție la care acum va renunța.
Un personaj ”dubios” revine în Ministerul Educației
Florian Lixandru revine ca secretar de stat la Ministerul Educației, după doi ani, din poziția de consilier general PSD la Primăria Capitalei. În mandatul trecut, când ministru era Ecaterina Andronescu, susține că a “contribuit la realizarea idealului educaţional al şcolii româneşti“. Lixandru a fost secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în Guvernul Dăncilă, în perioada 28 martie 2018 – 11 noiembrie 2019, în perioada mandatelor de miniștri ale lui Valentin Popa, Rovanei Plumb (interimar), Ecaterinei Andronescu și Daniel Breaz (interimar). Cea mai mare parte a mandatului său s-a suprapus însă pe mandatul Ecaterinei Andronescu (16 noiembrie 2018 – 2 august 2019). A participat la concursul pentru directori organizat de Ministerul Educației în această toamnă și a fost admis pentru postul de director al Colegiului Național Sfântul Sava din Capitală. Susținător puternic, pe rând, atât al monopolizării editării manualelor inițiate de Liviu Pop, cât și al cumpărării de manuale prin licitație în mandatul Ecaterinei Andronescu, Lixandru a fost cunoscut, succesiv, ca “omul lui Liviu Pop”, “protejatul Ecaterinei Andronescu”, apropiat și susținut de Gabriela Firea, pentru ca apoi să se întoarcă la sprijinul lui Andronescu.Gabriela Firea a folosit Inspectoratul Școlar București, în perioada în care Lixandru îl conducea, pentru a împiedica protestele de stradă din Piața Victoriei în noiembrie 2017, față de modificările pe care Guvernul PSD le făcea legilor justiției.
O ”repatriere” deloc surprinzătoare
Horia Constantinescu a revenit în PSD. Fost director în Primăria Constanța, actualmente, comisar șef al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorului, Horia Constantinescu și-a depus adeziunea pentru a reveni în rândurile social-democraților. Adeziunea acestuia a fost aprobată de Biroul Permanent Municipal al PSD Constanța.Horia Constantinescu demisionase din PSD pe 23 februarie 2020, după ce anunțase că vrea să candideze pentru funcția de primar al Constanței, dar candidatura sa nu fusese susținută de conducerea organizației.La acel moment, Constantinescu era membru al PSD Costinești unde a candidat, în 2016, pentru funcția de primar.La alegerile locale din 2020, Horia Constantinescu a candidat la primăria Constanța pentru funcția de primar din partea Partidul Puterii Umaniste -Social Liberal (PPUSL).
O altă ”achiziție de marcă” – ”marca PSD”
Dintotdeauna, cei din PSD au dorit să aibă oamenii lor în funcţii cheie şi nici acum lucrurile nu stau altfel. Concret, unul dintre cei toleraţi până acum de PNL este Dan Burlacu, director executiv la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Constanța. Că lucrurile nu mai stau aşa o dovedeşte şi faptul că, pentru a-şi păstra funcţia, Dan Burlacu și-a depus adeziunea la PSD Constanţa. De ce tocmai la PSD? Este simplu! La acest moment, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se află în portofoliul PSD. Iar APIA este una dintre instituțiile subordonate acestui minister. Cu alte cuvinte, de frica schimbării, Dan Burlacu a decis să se înregimenteze politic având astfel garanția că își va păstra scaunul. În altă ordine de idei, nu putem trece cu vederea intervenţia procurorilor de zilele trecute atunci când DNA Constanța a dispus reținerea pentru 24 de ore, a directorului general adjunct al Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), Bogdan Dumitru Dumitrașcu, pentru luare de mită. Potrivit procurorilor, acesta ar fi pretins de la o persoană 2.000 euro pentru a o angaja pe fiica acesteia în cadrul APIA – Structura Centrală. Ulterior, urma să o transfere la o agenție județeană, pentru a fi mai aproape de domiciliu. Gura târgului a spus că, în cauză, ar fi implicat şi Dan Burlacu dar procurorii DNA Constanţa nu au menţionat nimic despre el. Totuşi, dacă ar fi să ne luăm tot după o zicală, nu iese fum fără foc, astfel că este posibil ca anchetatorii să nu fi dorit să dea prea multe detalii în cauză! Totuşi, graba cu care Dan Burlacu a dorit cu ardoare să se înscrie în PSD ridică semne de întrebare.
Johannis spulberat etichetat in hainele PSD-iste. Germania tocmai a întors pagina celor 16 ani de conducere a Angelei Merkel.
Franța se pregătește pentru alegeri prezidențiale incerte din primăvară.
Iar Italia așteaptă cu nerăbdare să afle dacă Mario Draghi va părăsi postul de prim-ministru.
Echilibrul de putere se schimbă în cele trei mari economii ale Uniunii Europene, ceea ce ar putea avea implicații semnificative pentru piețele financiare.
„Noul guvern german va aduce reforme semnificative în Germania, dacă mai puțin captivant și mai simplu decât de dorit și, foarte probabil, va facilita și reformele în Europa”, a spus Nielsen. Guvernul nou înființat a promis că va decarboniza economia germană și va investi în digitalizare. În același timp, ideea sa este, de asemenea, să urmeze o politică fiscală solidă începând cu 2023, odată ce stimulentele pentru a face față pandemiei au fost estompate. În octombrie, Fondul Monetar Internațional a proiectat o rată de creștere a PIB-ului de 4,6% pentru Germania în 2022 – aceasta a fost mai mare decât estimările pentru Franța și Italia.
Franţa
Alegătorii francezi se îndreaptă la urne la sfârșitul lunii aprilie. Președintele în exercițiu, Emmanuel Macron , nu și-a anunțat încă intenția de a candida pentru un al doilea mandat. Cu toate acestea, el votează în prezent primul dintre toți candidații. „Macron va trebui, așadar, să parcurgă o cale și mai îngustă pentru reformarea Franței, în special în ceea ce privește pensiile, serviciul public și piața muncii”, au spus analiștii de la ING.
Cu toate acestea, o victorie Macron ar însemna că Franța ar avea în continuare un lider pro-european care dorește să colaboreze cu Germania și Italia pentru a reforma regiunea.
3 ianuarie (UPI) – Franța a înlăturat un drapel al Uniunii Europene de la Arcul de Triumf din Paris, după ce mișcarea a atras critici din partea politicienilor de extremă dreaptă.
Steagul albastru al Uniunii Europene a fost arborat în ajunul Anului Nou pentru a marca preluarea de către Franța a președinției rotative a Consiliului UE. Franţa va ocupa funcţia timp de şase luni .
Rivalii de dreapta ai președintelui Emmanuel Macron au cerut eliminarea drapelului UE înainte de alegerile prezidențiale din țară, în patru luni.
Candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen și-a postat sâmbătă pe Twitter indignarea față de steag, considerând-o o ofensă la adresa moștenirii Franței și a veteranilor săi.
Alții s-au alăturat criticilor lor, inclusiv Eric Zemmour și Valerie Pecresse.
Steagul UE a fost dat jos duminică. Un oficial de la președinția franceză a spus că steagul a fost planificat să fie pe Arc doar două zile.
Oficialii au spus că nu a existat un steag acolo înainte și că steagul UE nu a înlocuit steagul francez.
„Îmbrățișăm Europa, dar asta nu înlătură nimic din identitatea noastră franceză”, a declarat ministrul Europei Clement Beaune pentru France 24.
Italia
În Italia și în străinătate, toată lumea vrea să știe dacă Mario Draghi va rămâne prim-ministru al țării — sau dacă va alege să fie următorul președinte. Acesta din urmă ar aduce un nou val de incertitudine politică, având în vedere fragmentarea Parlamentului italian. „Draghi s-ar lupta să acționeze în numele Italiei față de UE de la palatul prezidențial”, a spus Piccoli.
Cu toate acestea, Italia ar avea în continuare un președinte pro-european care ar avea un cuvânt de spus în unele dintre măsurile pe care le-ar putea lua un nou guvern.
Dacă Draghi rămâne prim-ministru, munca lui „ar putea fi mai complicată în lunile următoare, în funcție de modul în care coaliția de guvernământ gestionează procesul alegerilor prezidențiale”, a menționat Piccoli.
În timp ce Serbia a lansat negocierile de aderare deplină, Albania și Macedonia de Nord au îndeplinit ambele criteriile pentru începerea negocierilor de aderare. Dar Bulgaria, membru UE, se opune aderării Macedoniei de Nord, invocând o dispută bilaterală asupra istoriei și identității naționale. Deoarece ofertele celor două țări sunt legate și lansarea discuțiilor de aderare necesită aprobarea unanimă din partea tuturor celor 27 de națiuni UE, dreptul de veto a împiedicat, de asemenea, Albania să avanseze.
„Când UE nu reușește (în a ne invita), suntem obligați să lansăm inițiative constante pentru a europeniza regiunea noastră și a aduce o viață mai bună cetățenilor noștri”, a spus Zaev.
Alte trei țări din Balcanii de Vest — Bosnia, Kosovo și Muntenegru — nu s-au alăturat inițiativei Open Balkan.
Următorul summit va avea loc la Skopje, Macedonia de Nord, la sfârșitul lunii februarie.
Summitul Balcanilor Deschiși face parte din cooperarea Procesului de la Berlin inițiat de Germania și Franța pentru a promova dezvoltarea regională.
„Să nu pierdem timpul cu discuțiile despre trecut sau nu putem face nimic pentru viitor”, a spus Vucic. „Suntem aici pentru a construi punți, pentru a construi viitorul.”
Cele trei țări din Balcanii de Vest se află în etape diferite pe calea aderării la UE.