Un sector de 10 miliarde de lei al industriei româneşti riscă să se prăbușească. Care sunt motivele

Departe de luminile dezbaterilor publice, România are un sector industrial care ține în viață orașe întregi, aduce anual miliarde de lei la buget și reprezintă unul dintre puținele domenii unde țara noastră exportă dublu față de cât importă. Este vorba despre industria mobilei – un motor economic care funcționează la turație maximă, dar care începe să se gripeze din cauza presiunilor tot mai mari.

Un sector profitabil pentru stat, dar sufocat la nivelul firmelor

Anul 2024 a adus cifre impresionante pentru acest ecosistem: mobilierul, arhitectura și designul au generat împreună 2,74% din PIB și aproximativ 2% din veniturile bugetului de stat, potrivit unei analize transmise HotNews de reprezentanții industriei. Doar industria mobilei, fără partea de design și arhitectură, a virat către stat peste 7,7 miliarde de lei în taxe și impozite.

Deși pare o poveste de succes, datele din interior arată cu totul altceva. În timp ce statul încasează sume record, companiile din domeniu se confruntă cu scăderea volumelor de vânzări cu 16% și o reducere cu 15% a numărului de angajați în ultimii trei ani. Profitabilitatea medie a coborât la 3,6%, un nivel dificil pentru o industrie intens dependentă de forță de muncă, energie și materii prime.

Cu marje tot mai subțiri, multe firme funcționează la limita supraviețuirii.

10:46 • Internațional

China, frână pe piața auto. A înregistrat cel mai mare declin al vânzărilor din ultimul an

10:01, 01.12.2025 • ECONOMIE

Argintul explodează la maxime istorice. Ce rol are India

Exporturile, punctul forte al industriei

În timp ce piața internă slăbește, România continuă să performeze la export. Mobilierul și produsele din lemn se numără printre primele cinci sectoare cu excedent comercial al țării. Exporturile totale au depășit 4,25 miliarde de euro, generând un excedent de 2 miliarde de euro.

„Exporturile de mobilier au ajuns la 2,45 miliarde de euro, iar cele de produse din lemn la 1,8 miliarde de euro. Industria mobilei rămâne una dintre cele mai competitive ramuri ale economiei românești”, explică Nadina Nedelea Rus, director executiv al Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR).

Această performanță economică nu reușește însă să compenseze provocările uriașe cu care se confruntă producătorii.

Criză de materie primă și scumpiri record la lemn

Primul obstacol major este accesul la materia primă. Lemnul de calitate devine tot mai greu de găsit, iar prețurile au explodat: unele sortimente au ajuns să coste de 2,5 ori mai mult într-un singur an.

Pe lângă scumpiri, companiile reclamă o problemă de calitate. Tot mai multe tipuri de panouri sau piese din lemn nu respectă standardele necesare pentru producția de mobilier mediu și premium, ceea ce reduce competitivitatea produselor românești pe piețele externe.

Lipsa lemnului disponibil afectează toate verigile lanțului, de la fabrici mari la atelierele mici.

O competiție globală dură cu țări mult mai avantajate

Producătorii români intră în competiție directă cu firme din țări unde costurile sunt semnificativ mai mici sau unde statul susține agresiv industria. Polonia, Vietnam, China și Turcia sunt principalele nume care pun presiune pe piața internațională.

„Companiile românești concurează cu producători din țări unde costurile salariale, energia și materiile prime sunt mai ieftine, iar subvențiile sunt consistente. Sunt afectați și de măsurile protecționiste din SUA și de subvențiile masive oferite industriei în Asia”, transmit oficialii APMR.

În România, stabilitatea fiscală este fragilă, iar schimbările dese din legislație îngreunează planificarea pe termen lung.

Costurile prea mari împovărează producția

Prețurile crescute la energie, transport, utilități și materiale auxiliare se resimt din plin. Pentru multe firme mici și mijlocii, marjele de profit de 2-5% sunt insuficiente pentru a face față fluctuațiilor. Unele companii sunt nevoite să amâne investiții, să închidă showroom-uri sau chiar să reducă producția.

O altă problemă presantă este deficitul de personal calificat. Industriile prelucrătoare suferă de ani buni la acest capitol, iar mobila nu face excepție. Firmele se plâng că angajații stau doar câteva luni, ceea ce obligă companiile să reia în permanență procesul de formare. Acest lucru crește costurile și reduce eficiența.

În paralel, tinerii sunt tot mai puțin atrași de meseriile din producție, iar școlile profesionale nu reușesc să acopere cererea.

Pe piața din România, inflația și scumpirile au dus la reducerea achizițiilor de mobilă. Mulți români amână cumpărăturile importante, afectând direct producătorii locali. În consecință, unele companii au redus liniile de producție, iar altele au început să se concentreze exclusiv pe exporturi pentru a supraviețui.