Hotel istoric readus la strălucirea de altădată. El și Cazinoul din Constanța au ceva în comun

După decenii de degradare și uitare, unul dintre cele mai vechi hoteluri din Constanța, Hotelul „Intim”, își recapătă treptat frumusețea de altădată. Lucrările de reabilitare derulate pe strada Nicolae Titulescu nr. 9 marchează un moment important în revitalizarea patrimoniului arhitectural local.

Pe șantierul vechiului hotel, unde ecoul ciocanelor se împletește cu mirosul prafului de construcție. Două echipe de muncitori lucrează intens pentru a reda clădirii gloria de odinioară. Edificiul, care l-a găzduit cândva pe Mihai Eminescu vreme de zece zile (de aici îi scria Veronicăi Micle, va deveni din nou o destinație turistică emblematică, adaptată la standardele actuale, scrie Discover Dobrogea.

De la ruină la bijuterie arhitecturală

Imobilul, menționat documentar pentru prima oară în 1882, are o istorie complexă și adesea tulbure.

Într-o Constanță elegantă și cosmopolită a secolului trecut, se înălța odinioară Hotel d’Angleterre, un reper de lux și distincție încă din anii 1880. Cunoscut pentru recepțiile somptuoase și balurile fastuoase pe care le organiza, hotelul s-a impus rapid în memoria colectivă a orașului prin eleganța oaspeților săi și prin opulența vestimentației doamnelor care îi frecventau saloanele. Era preferat de diplomații și oficialii britanici, care veneau în misiuni temporare pe litoralul românesc.

La începutul secolului XX, mai exact în 1903, vechiul hotel a fost demolat pentru a face loc unei construcții ambițioase și moderne: Hotelul Regina. Conform documentelor vremii, noul proprietar era un anume Theiler, iar proiectul a fost supravegheat îndeaproape de celebrul arhitect Daniel Renard, același care avea să creeze Cazinoul din Constanța. Construcția, ridicată într-un stil eclectic cu accente pronunțate de Art Nouveau, păstrează o structură neoclasică impunătoare a fațadei principale, marcând o epocă de avânt arhitectural.

Loc de referință pentru evenimentele sociale ale elitei locale

Imobilul cuprindea subsol, parter, două etaje și o mansardă, însumând 21 de camere fiecare dotată cu baie proprie – un lux pentru acea perioadă. Hotelul se întindea pe o suprafață totală de 1.650 de metri pătrați și beneficia de un teren adiacent de 935 de metri pătrați, amenajat cu o grădină de vară apreciată pentru rafinamentul său. În perioada interbelică, Hotelul Regina devenise un loc de referință pentru evenimentele sociale ale elitei locale, fiind adesea ales pentru banchete regale și întâlniri ale aristocrației culturale și administrative.

În anul 1925, în interiorul hotelului prinde contur o inițiativă culturală care avea să influențeze viața intelectuală a Constanței: se formează Cercul Intim. Această societate aduna laolaltă personalități ale vieții publice, profesori, avocați, medici și oameni de litere, care se întâlneau pentru a dezbate proiecte de dezvoltare urbană și chestiuni sociale. Seratele organizate în saloanele hotelului îmbinau muzica, literatura și planurile concrete pentru viitorul orașului-port.

Hotelul fusese cumpărat în anul 1923 de frații Toma și Mihail Tîrpa, doi oameni de afaceri constănțeni, care l-au achiziționat de la Gheorghe Eftimiu, un influent bancher din București. Cinci ani mai târziu, în 1928, în urma unei acțiuni de partaj între frați, hotelul a revenit lui Toma Tîrpa, devenind o proprietate administrată independent. Această etapă a însemnat consolidarea prestigiului hotelului, care a continuat să joace un rol central în viața socială și economică a Constanței.

Trecerea vremurilor și schimbările politice nu au ocolit acest loc emblematic. După cel de-Al Doilea Război Mondial, hotelul a fost naționalizat, dar a continuat să funcționeze sub denumirea „Intim”, păstrându-și parțial farmecul de altădată, chiar dacă într-un context total diferit. Cu toate acestea, aura sa istorică nu s-a stins, ci s-a sedimentat în ziduri și în memoria colectivă.

Revenit în posesia moștenitorilor familiei Tîrpa

După 1998, deși a revenit în posesia moștenitorilor familiei Tîrpa, hotelul a rămas închis, degradându-se constant.

În 2017, clădirea a fost achiziționată de compania DGN-Romag SRL, care a inițiat un amplu proiect de restaurare. Reabilitarea presupune consolidarea fundației, înlocuirea instalațiilor și modernizarea întregii infrastructuri.

„A fost o muncă titanică, mai ales în subsol, unde totul a fost realizat manual. Nu am putut folosi utilaje din cauza vechimii construcției. Am stabilizat fundația prin injectări de beton și am consolidat structura de piatră perimetrală”, a declarat Gabriel Pândichi, reprezentantul firmei care gestionează investiția.

Echipă austriacă de arhitecți, contractată pentru designul interior

Unul dintre obiectivele principale ale restaurării este păstrarea cât mai fidelă a elementelor arhitecturale originale. De aceea, echipa austriacă de arhitecți contractată pentru designul interior colaborează îndeaproape cu specialiști acreditați de Ministerul Culturii pentru restaurarea elementelor valoroase, precum balustradele monumentale.

Deși interiorul a fost alterat în perioada comunistă, fațada și casa scării păstrează încă aerul de epocă al monumentului istoric. Acestea vor fi restaurate cu grijă, iar în exterior se va pune accent pe reliefarea detaliilor arhitecturale care dau identitate zonei vechi a Constanței.

Viitorul Hotelului „Intim”: modern, dar cu suflet

Proiectul prevede ca hotelul să fie finalizat în anul 2027. Noul „Intim” va avea 21 de camere, un lift și o terasă situată la ultimul nivel, în locul acoperișului. În ciuda transformărilor, nu vor fi făcute recompartimentări majore, din respect pentru structura originală.

„Fiind o construcție veche, nu putem interveni ca la o clădire din beton. Vom păstra configurația actuală și vom adăuga doar elemente moderne care să crească confortul fără a altera farmecul istoric”, a explicat Gabriel Pândichi.

Odată finalizat, Hotelul „Intim” nu va fi doar o unitate de cazare modernizată, ci și un simbol restaurat al Constanței. Istoria lui, care se leagă de nume precum Mihai Eminescu și Veronica Micle, va putea fi redescoperită de turiștii care vor trece pragul noii clădiri.

Transformarea sa dintr-o ruină uitată într-un spațiu vibrant și funcțional ar putea servi drept model pentru alte proiecte similare din România.