„Un singur fel de polițist”. Ideea nu e nouă. Reforma din spatele ei nu este deloc simplă

Siegfried Mureșan a introdus în programul său de guvernare o formulă care prinde imediat: „un singur tip de polițist pe tot teritoriul României”.

În spatele sloganului stă însă o reformă instituțională foarte dificilă:

Poliția Română, Poliția de Frontieră și componenta operativă a Inspectoratului General pentru Imigrări ar urma să fie integrate etapizat într-o singură Poliție Națională.

Separat, pașapoartele, evidența persoanelor, permisele și înmatriculările ar fi mutate într-o Autoritate Națională pentru Servicii Publice.

Ce încearcă să rezolve

Problema de fond există.

Astăzi avem structuri diferite, lanțuri de comandă diferite, servicii administrative separate și competențe care uneori se ating sau se suprapun.

Programul Mureșan propune coordonarea comună a misiunilor și reducerea dublării capacităților.

Poliția ar rămâne pe ordinea publică de zi cu zi, criminalitate și poliție judiciară, iar Jandarmeria pe evenimente mari, restabilirea ordinii și intervenții speciale.

Aici există o logică administrativă limpede: mai puține structuri paralele, mai puțini șefi, logistică și IT comune.

Poliția Locală este însă alt animal

Aici începe partea complicată.

Poliția Locală nu este astăzi pur și simplu o filială mai mică a Poliției Române. Ea este organizată de autoritățile locale și poate funcționa în aparatul primarului sau ca instituție publică locală.

Are atribuții proprii: ordine publică, circulație, disciplină în construcții, mediu, comerț și evidența persoanelor.

Dacă „un singur polițist” înseamnă absorbția polițiilor locale într-un corp național, trebuie răspuns la întrebări foarte concrete:

Cine îi angajează, cine îi plătește, cine îi comandă și cine stabilește prioritățile locale?

Primarul sau ministrul de Interne?

Polițistul de frontieră nu devine peste noapte polițist de cartier

Și Poliția de Frontieră este o structură specializată. Are atribuții distincte privind frontiera de stat, migrația ilegală, criminalitatea transfrontalieră, cooperarea internațională și Frontex.

Poți pune toate aceste funcții sub aceeași umbrelă instituțională.

Nu poți însă elimina specializarea prin decret.

Un polițist care controlează traficul internațional, documente de frontieră și criminalitatea transfrontalieră are nevoie de altă pregătire decât cel care intervine la scandalul din cartier.

Polițiile noastre, înainte de a deveni una singură

Și să nu idealizăm materia primă.

În România, unele structuri de ordine publică au produs destule episoade în care vigilența pare să înceapă după cafea, patrularea se face strategic pe unde nu deranjează pe nimeni, iar frontiera a oferit periodic dosare în care „controlul” devenea negociabil contra bani sau produse.

DNA a anunțat chiar zilele acestea un dosar cu vameși și un polițist de frontieră acuzați de fapte de corupție legate de treceri favorizate prin frontieră.

Despre legenda posturilor „călduțe”, obținute cu relații, intervenții sau paraîndărăt, trebuie însă să rămânem la ce poate fi documentat, nu la folclor instituțional.

Cazuri de corupție există și sunt serioase; asta nu înseamnă că fiecare polițist sau fiecare angajare funcționează așa.

Poate tocmai de aceea formula „un singur fel de polițist” ar trebui să înceapă nu cu uniforma, ci cu altceva:

un singur standard de integritate, un singur criteriu de recrutare și o singură regulă simplă — polițistul nu doarme, nu negociază legea și nu cotizează în sus ca să rămână liniștit în post.

Reforma adevărată nu este uniforma

Aici este testul ideii lui Mureșan.

Dacă „un singur fel de polițist” înseamnă aceleași standarde de recrutare, aceeași pregătire de bază, aceeași disciplină, baze de date comune și mobilitate între structuri, avem o reformă administrativă coerentă.

Dacă înseamnă doar să punem instituțiile existente într-o cutie mai mare și să-i schimbăm eticheta, obținem doar o organigramă nouă.

Iar ghișeul unic este, de fapt, partea cea mai ușor de înțeles

Programul propune și principiul:

„o singură dată, un singur ghișeu, un singur cont digital” pentru pașapoarte, buletine, permise și înmatriculări.

Aici cetățeanul înțelege imediat câștigul.

Nu-l interesează în ce direcție generală lucrează funcționarul.

Îl interesează să nu mai plimbe aceeași hârtie între patru instituții ale aceluiași stat.

„Un singur fel de polițist” sună bine la radio. Greul începe când trebuie stabilit ce fel de polițist, pentru ce misiune și cine răspunde pentru el.