Ungaria, agent străin în inima UE? Scandal diplomatic fără precedent

Budapesta este acuzată că a spionat Uniunea Europeană din interior, un diplomat afirmând chiar că țara condusă de Viktor Orban „trimite rapoartele sale Kremlinului”.

Cazul provoacă vâlvă în instituțiile europene. Jurnaliștii de la Le Monde titrează că Bruxelles-ul este un adevărat cuib de spioni. De data aceasta, potrivit dezvăluirilor din presă, „infiltrații” despre care se vorbește nu lucrează pentru Moscova sau Beijing, ci pentru un stat membru al Uniunii Europene – Ungaria și pentru premierul său, Viktor Orban, critic constant al construcției comunitare.

Spionaj în centrul UE

La 9 octombrie, mai multe publicații — printre care cotidianul belgian De Tijd, site-ul de investigații maghiar Direkt36 și revista germană Der Spiegel — au dezvăluit că, între 2012 și 2018, Budapesta a trimis spioni la Bruxelles. Sub acoperire diplomatică, fiind atașați reprezentanței permanente a Ungariei la UE, aceștia au încercat să se infiltreze în Comisia Europeană.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Balazs Ujvari, a declarat că Executivul european „ia aceste acuzații foarte în serios și rămâne determinat să protejeze Comisia, personalul său, informațiile și rețelele sale împotriva oricărei colectări ilegale de informații”.

17:03, 14.10.2025 • ECONOMIE

UE impune limită la plățile în numerar. Ce se schimbă din 2027 pentru cetățenii europeni

21:58, 07.10.2025 • Turism

Modificarea regulilor de călătorie în UE: o altă țară și-a confirmat disponibilitatea de a adera la sistem

„Este o chestiune de securitate (…), vom înființa un grup intern pentru a examina aceste acuzații”, a adăugat Ujvari în fața presei la Bruxelles.

Presiuni asupra angajaților UE de origine maghiară

Investigațiile mai multor publicații europene susțin că Ungaria a încercat să exercite presiuni asupra cetățenilor săi care lucrau în instituțiile europene, pentru a organiza operațiuni de spionaj între 2012 și 2018.

Budapesta a respins aceste afirmații, calificându-le drept „campanie de defăimare”, pe care ar fi orchestrat-o „servicii de informații străine”, cu participarea, printre alții, a unui jurnalist maghiar, a declarat pe X purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs.

Diplomați falși și recrutare de informații

Potrivit media maghiar de investigație Direkt36, „fiecare cetățean maghiar care lucra la Comisie și avea valoare potențială pentru informații era considerat țintă de recrutare” și „era profilat”.

Direkt36 a investigat împreună cu omologul german Paper Trail Media, revista germană Der Spiegel, cotidianul austriac Der Standard și cotidianul belgian De Tijd.

Sub acoperire diplomatică la reprezentanța oficială a Ungariei la Bruxelles, diplomați falși ar fi abordat funcționari UE de naționalitate maghiară, solicitându-le dezvăluirea de informații sensibile sau influențarea rapoartelor Comisiei.

„Rescrie acest lucru, elimină asta”, le-ar fi cerut diplomații falși, cu scopul ca „texte să reflecte viziunea guvernului Orban asupra lumii”.

La momentul respectiv, reprezentanța maghiară era condusă de Oliver Varhelyi, devenit comisar european în 2019.

„Era cu siguranță la curent cu activitățile de spionaj desfășurate la ambasada sa și era el însuși unul dintre utilizatorii finali ai informațiilor colectate”, susține Direkt36.

Media maghiară mai afirmă că activitățile de spionaj au devenit „deosebit de agresive” în perioada în care Varhelyi a fost ambasador la UE.

Compensații și centre culturale

Budapesta oferea în schimb bani sau sprijin profesional funcționarilor europeni maghiari. Direkt36 spune că nu știe dacă aceste operațiuni au avut succes, dar că informațiile au fost transmise liderilor UE.

În 2024, guvernul lui Viktor Orban a inaugurat o „Casă maghiară” la Bruxelles, „tocmai vizavi de biroul prim-ministrului belgian”. Centrul cultural este perceput, potrivit colectivului de investigație, ca un „risc” de către serviciile belgiene de informații.

Conflict între Viktor Orban și UE

Premierul naționalist maghiar, Viktor Orban, se află în conflict cu autoritățile europene încă de la revenirea sa la putere în 2010, fiind acuzat de afectarea statului de drept.

Aceste acuzații i-au adus mai multe proceduri din partea Bruxelles-ului, inclusiv blocarea mai multor miliarde de euro din fondurile europene.