„Valize cu bani și fără prieteni”: Viața ascunsă a diplomaților occidentali în Coreea de Nord, dezvăluită din interior
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/01/Coreea-de-Nord-2-047-2.jpg)
Foști diplomați occidentali care au trăit și lucrat în Coreea de Nord vorbesc deschis despre realitățile absurde, izolarea profundă și supravegherea constantă din interiorul unuia dintre cele mai opace regimuri din lume. Într-un reportaj publicat de The Telegraph, aceștia dezvăluie cum își duceau viața de zi cu zi, cu valize pline de bani, lipsă de prieteni și acces limitat la internet. Mărturiile lor oferă o imagine rară, dar tulburător de banală, despre traiul în umbra regimului Kim Jong-un.
Banii se transportau cu valiza, nu prin transfer bancar
Din cauza sancțiunilor internaționale, misiunile diplomatice nu aveau acces la transferuri bancare convenționale. Soluția? Transportul fizic de numerar.
„În fiecare lună, cineva de la ambasadă mergea la Beijing, ridica 30.000 sau 40.000 de euro în numerar și se întorcea în Phenian”, povestește Mike Gifford, ambasadorul britanic în Coreea de Nord între 2012 și 2015. Un detaliu absurd: secretarul german avea o valiză etichetată clar „Guvernul german”, iar acest lucru nu stârnea nicio reacție din partea autorităților locale. Pentru regim, situația era complet normală, scrie The Telegraph.
Paradoxuri cotidiene: Perrier în frigider și lipsă de medicamente
Gama de produse destinate străinilor era adesea surprinzătoare. Deși rafturile erau goale, uneori apărea câte un produs de lux complet inutil: „Singura apă disponibilă era Perrier. E bună, dar nu vrei să bei doar Perrier zi de zi”, mărturisește Gifford.
Accesul la îngrijire medicală era o altă provocare majoră. Alistair Morgan, ambasador britanic între 2015 și 2018, povestește cum soția unui diplomat a fost diagnosticată greșit de medicii locali. Abia după ce a fost evacuată de urgență în China, i s-a confirmat că suferea de apendicită acută.
Prieteni lipsă, viață sub supraveghere
Izolarea socială a fost un factor constant pentru diplomați și familiile lor. Lindsay Miller, soția unui diplomat, recunoaște cât de greu i-a fost să stabilească relații reale cu nord-coreenii: „Cum poți ști ce gândesc oamenii, dacă nu ai voie să-i întrebi?”. Chiar și în rarele cazuri în care apărea o conexiune – cum a fost cu o proprietară de bar care trăise în străinătate – interacțiunile erau limitate, fragmentare și tensionate.
Totul era monitorizat. Diplomații aveau libertate de mișcare relativă, dar aceasta era însoțită de supraveghere constantă și interdicții informale. Chiar și în interiorul complexelor diplomatice, accesul la internet era minim: „Puteai trimite un mesaj pe Facebook dacă aveai răbdare. Dar să vezi un clip pe YouTube era practic imposibil”, spune Miller.
Călătoriile în China – o gură de aer
Pentru diplomați, China devenise fereastra către libertate. De fiecare dată când traversau podul dinspre Coreea de Nord spre teritoriul chinez, se simțeau „ca și cum evadează dintr-o închisoare”, după cum povestește Thomas Schaefer, fost ambasador german în Phenian.
Aceste ieșiri nu erau doar pentru cumpărături, ci și pentru relaxare psihologică, pentru reconectarea cu lumea reală.
Pandemia și prăbușirea totală
După declanșarea pandemiei de COVID-19, multe ambasade occidentale nu s-au mai redeschis. Potrivit analistului Victor Cha, Coreea de Nord a avut nevoie disperată de ajutor și a apelat la Rusia, un partener dispus să ofere sprijin fără întrebări. În lipsa acestui sprijin, țara se confrunta cu penurii grave de alimente, medicamente și energie.
Chiar și în condiții grele, foștii ambasadori sunt convinși că prezența diplomatică în Coreea de Nord are valoare strategică. „Am putut transmite mesaje pe care diplomații lor din străinătate nu le-ar fi acceptat sau înțeles”, susține Morgan.
Gifford completează: „Pentru ei, prezența noastră era o formă de legitimare, dar și o oportunitate de a vedea o altă perspectivă”. Deși summiturile dintre Kim Jong-un și Donald Trump au fost spectaculoase, diplomații recunosc că relațiile nu s-au îmbunătățit real. După eșecul summitului de la Hanoi, Kim ar fi tras o concluzie clară: „Nu va mai risca o astfel de umilință”, spune Morgan.
Regimul din umbră: represiune, control total și ideologia Ciuce
Coreea de Nord rămâne unul dintre cele mai repressive regimuri din lume, unde ideologia Ciuce susține un sistem autoritar și autocentric. Conducerea este deținută de dinastia Kim de peste șapte decenii, iar actualul lider, Kim Jong-un, exercită un control aproape absolut.
Libertatea de exprimare, internetul, opoziția politică – toate sunt inexistente. Criticile la adresa regimului pot duce la arestări sau execuții, iar monitorizarea constantă a cetățenilor face imposibilă orice formă de gândire liberă.