Vedeta opticii românești, IOR, a devenit depozit de anvelope și cimitir de mașini dezmembrate

O emblemă a industriei de precizie românești a orbit în fața propriului patrimoniu. Un raport al Curții de Conturi dezvăluie cum IOR SA, controlată în proporție de 98% de Ministerul Economiei, a fost transformată într-o bizară ”zonă liberă” de legalitate. În timp ce registrele contabile ignoră active de mii de metri pătrați, terenurile strategice ale societății au devenit cimitire de mașini și depozite ilegale pentru terți care nu plătesc niciun leu chirie. 

Terenurile statului, „parcări” și depozite pentru privați

Cea mai frapantă constatare a raportului de audit vizează transformarea patrimoniului imobiliar al IOR SA dintr-o resursă strategică într-un spațiu de depozitare haotic și neautorizat. Investigația „la firul ierbii” efectuată de auditori pe platforma din Bulevardul Theodor Pallady nr. 287 a scos la iveală o imagine dezolantă: mii de metri pătrați de teren intravilan, teoretic protejați de regimul proprietății publice și private a statului, au fost lăsați la discreția unor entități private.

Auditul a identificat trei loturi specifice (nr. cadastrale 237664, 208543 și 208533) unde controlul managerial a lipsit cu desăvârșire. Pe aceste suprafețe, inspectate fizic în octombrie 2025, au fost găsite depozite masive de anvelope uzate și materiale de construcții. Acestea ocupau întreaga suprafață a loturilor, transformând terenul într-un șantier ad-hoc. De asemenea s-a descoperit un „cimitir” de mașini. Pe terenul cu destinația de „drum”, auditorii au fotografiat autoturisme dezmembrate, semn că spațiul era folosit ca punct de lucru neoficial pentru activități de tip dezmembrări auto.

Gravitatea extremă constă în absența totală a documentelor. În timp ce orice societate comercială urmărește maximizarea veniturilor, conducerea IOR SA a permis acestor terți (posibili foști chiriași rămași în incintă) să utilizeze infrastructura fără a plăti chirie, fără contracte de comodat și fără nicio aprobare scrisă. Practic, activele statului au fost subvenționate indirect prin neîncasarea unor chirii care ar fi trebuit să susțină planul de restructurare al fabricii.

09:16 • Dezvăluiri

Inginerii nucleare la RATEN: Profit „topit” din pix și chirii încasate ilegal din buzunarul statului

11:31, 31.03.2026 • Dezvăluiri

Moștenirea lui Ion Lungu: 20 de ani de „executări silite mimate” la Suceava și o pierdere de 36,8 milioane de lei

Dincolo de prejudiciul financiar imediat reprezentat de chiriile neîncasate, auditorii trag un semnal de alarmă asupra răspunderii patrimoniale și contravenționale. Depozitarea necontrolată a anvelopelor și a mașinilor dezmembrate reprezintă o problemă de securitate a mediului. Scurgerile de lichide toxice (uleiuri, lichid de frână, combustibili) de la mașinile dezmembrate pot infiltra solul, generând costuri uriașe de ecologizare pe care IOR SA va fi obligată să le suporte în viitor. În calitate de proprietar, IOR SA poartă întreaga responsabilitate legală. Conform OUG 195/2005 privind protecția mediului, amenzile pentru neîndeplinirea obligațiilor de salubrizare sunt colosale, riscând să adâncească și mai mult dificultățile financiare ale societății.

Haosul patrimonial: „orbirea” contabilă și riscul de evaporare a activelor

Cea mai profundă problemă structurală identificată de Curtea de Conturi atinge fundamentul siguranței activelor statului: incapacitatea societății de a-și identifica și delimita propria proprietate în registrele oficiale. Chiar dacă realitatea juridică a terenurilor din B-dul Theodor Pallady s-a modificat radical în ultimii ani prin operațiuni de dezmembrare și lotizare, evidențele contabile ale IOR SA par „înghețate” într-o epocă trecută.

În timp ce în teren și în Cărțile Funciare terenul a fost fragmentat în loturi distincte, cu destinații și numere cadastrale diferite, în balanța de verificare a societății (contul 211 „Terenuri”) acesta figurează în continuare ca un bloc unitar, o așa-numită „poziție globală” sub un singur număr cadastral vechi (4837), cu o suprafață totală de 43.551,57 mp.

Această raportare „la grămadă” creează un vid de informație critic. Contabilitatea nu poate spune cât valorează „Parcela A” față de „Parcela B” sau care este starea juridică specifică a fiecărei fâșii de pământ. Raportarea financiară către Ministerul Economiei și către piața de capital (fiind o societate de tip deschis) se bazează pe o situație care nu mai există în realitate, inducând în eroare acționarii și instituțiile statului cu privire la structura reală a patrimoniului.

Neconcordanța dintre actele de proprietate actualizate și înregistrările contabile nu reprezintă doar o neglijență birocratică, ci o vulnerabilitate majoră cu trei ramificații periculoase. În primul rând e vorba de imposibilitatea monitorizării valorii. Fără o evidență pe fiecare lot rezultat din dezmembrare, societatea nu poate efectua reevaluări corecte. Terenurile cu deschidere la bulevard au o valoare de piață radical diferită față de cele cu destinația de „drum” sau cele adiacente halelor industriale, însă în registrele IOR totul este tratat la o valoare medie, adesea subevaluată.

În al doilea rând este vorba de blocarea tranzacțiilor transparente. Orice tentativă de valorificare, închiriere sau restructurare se lovește de imposibilitatea corelării directe între obiectul contractului și poziția din contabilitate. Această opacitate este terenul fertil pentru erori de facturare sau, în cel mai rău caz, pentru înstrăinări de active care nu pot fi urmărite riguros.

Și în ultimul rând vorbim de un risc de raportare eronată a activului net. Auditorii susțin că această deficiență afectează direct acuratețea bilanțului contabil. Într-o perioadă în care societatea se află sub planuri de reorganizare și retehnologizare (2023-2025), a nu ști cu exactitate ce deții și unde reprezintă un risc de management sistemic.

Banii din chirii: încasări prezente în bancă, absente în registre

Poate cea mai surprinzătoare constatare este cea legată de neînregistrarea unor venituri din chirii. Auditul a identificat suma de 25.524 lei care, deși fusese încasată prin transfer bancar (CEC Bank) de la clienți precum Universitatea Titu Maiorescu sau Vantage Towers SRL, nu a fost operată în evidența contabilă.

Eroarea a persistat timp de aproape trei ani, indicând o „inventariere formală” a creanțelor și o lipsă totală de corelare între extrasele de cont și registrele jurnal. Deși suma a fost reglată în timpul controlului, incidentul ridică suspiciuni serioase privind rigoarea sistemului de control intern managerial al societății.

Un verdict fără echivoc: Concluzie contrară

Gravitatea acestor fapte a determinat Curtea de Conturi să exprime o concluzie contrară. Conform standardelor internaționale de audit (ISSAI), acest lucru înseamnă că abaterile nu sunt izolate, ci au o influență semnificativă și un efect generalizat asupra conformității activității societății cu legea.

Înființată în anul 1936, IOR SA (Întreprinderea de Optică Română) este cel mai important producător autohton de aparatură optică, optico-mecanică și optoelectronică, având o istorie de referință în industria de apărare și civilă.

Societatea se ocupă cu proiectarea și fabricarea unei game vaste de produse de înaltă precizie, de la binocluri, lunete și aparatură cu destinație militară (precum sisteme de termoviziune sau laser), până la microscoape și echipamente metrologice.

În prezent, IOR SA este o societate de tip deschis, listată la bursă, însă controlată strategic de Statul Român prin Ministerul Economiei, care deține pachetul majoritar de peste 98% din capitalul social.