Verdict istoric în SUA: Meta, găsită vinovată pentru inducerea în eroare a consumatorilor

Un verdict cu impact major pentru industria tehnologică a fost pronunțat în Statele Unite, unde un juriu din statul New Mexico a decis că Meta a indus în eroare consumatorii în privința siguranței platformelor sale și a permis producerea unor prejudicii grave utilizatorilor, inclusiv cazuri de exploatare sexuală a minorilor.

Decizia obligă compania să plătească sancțiuni civile în valoare totală de 375 de milioane de dolari și marchează primul proces cu juriu în care gigantul social media este găsit vinovat pentru fapte petrecute pe rețelele sale.

Verdict considerat „istoric” de autorități

Autoritățile din New Mexico au salutat hotărârea instanței, descriind-o drept o victorie majoră pentru familiile și copiii afectați de riscurile din mediul online. Procurorul general al statului, Raúl Torrez, a declarat că verdictul transmite un semnal clar companiilor tehnologice care ar prioritiza profitul în detrimentul siguranței utilizatorilor.

Potrivit acestuia, conducerea Meta ar fi fost conștientă de efectele negative ale produselor sale asupra minorilor, dar ar fi ignorat avertismentele venite atât din interiorul companiei, cât și din partea experților externi. Torrez a afirmat că decizia juriului confirmă îngrijorările exprimate de educatori, părinți și specialiști în protecția copilului.

21:15, 21.03.2026 • TEHNOLOGIE

Meta va renunța, treptat, la moderatorii de conținut. Inteligența artificială preia controlul

11:44, 17.03.2026 • ACTUALITATE

Georgescu s-a dezlănţuit la primul termen în dosarul de propagandă legionară. „Adevărul nu poate fi schimbat. Întoarceți-vă la Dumnezeu”

Acțiunea în instanță a fost inițiată în decembrie 2023, în urma unei investigații jurnalistice de amploare care a analizat modul în care platformele Facebook și Instagram ar fi fost utilizate pentru traficul sexual de minori. Dezvăluirile respective au fost invocate în mod repetat în documentele depuse la dosar.

Amenzi maxime pentru încălcarea legii

Juriul a decis aplicarea sancțiunii maxime prevăzute de legislația statului New Mexico, respectiv 5.000 de dolari pentru fiecare încălcare a legilor privind practicile comerciale neloiale. Totalul sancțiunilor civile impuse companiei Meta a ajuns astfel la 375 de milioane de dolari.

Instanța a constatat că gigantul tehnologic este responsabil pentru ambele capete de acuzare formulate în baza legislației de protecție a consumatorilor. Potrivit procurorilor, compania ar fi prezentat publicului o imagine distorsionată a măsurilor de siguranță implementate pe platformele sale, în timp ce riscurile reale ar fi fost cunoscute la nivel intern.

Reacția Meta și anunțul apelului

Reprezentanții Meta au respins acuzațiile și au anunțat că vor contesta verdictul în instanță. Un purtător de cuvânt al companiei a susținut că argumentele procurorului au fost „senzaționaliste și irelevante”, iar anumite documente ar fi fost selectate în mod tendențios pentru a crea o imagine negativă.

Compania a transmis că depune eforturi constante pentru a crește nivelul de siguranță pe platformele sale și că dificultățile legate de identificarea conținutului nociv sau a utilizatorilor cu intenții ilegale sunt comune întregii industrii. Oficialii Meta au subliniat, de asemenea, investițiile realizate în dezvoltarea unor instrumente tehnologice destinate protejării adolescenților online.

Probe privind riscurile pentru minori

În cadrul procesului au fost prezentate documente interne și mărturii ale unor angajați sau experți externi care ar fi avertizat conducerea companiei cu privire la vulnerabilitățile existente. Anchetatorii au invocat inclusiv rezultatele unei operațiuni sub acoperire desfășurate în 2024, în urma căreia trei bărbați au fost arestați sub acuzația de hărțuire sexuală a minorilor prin intermediul rețelelor sociale administrate de Meta.

Instanța a analizat și efectele deciziei companiei de a introduce criptarea conversațiilor pe Facebook Messenger, măsură despre care autoritățile au susținut că ar fi îngreunat accesul la probe esențiale în investigațiile privind ademenirea minorilor sau distribuirea materialelor cu abuzuri sexuale asupra copiilor.

Reprezentanți ai forțelor de ordine și ai Centrului Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați au criticat modul în care compania a raportat astfel de conținuturi. Potrivit acestora, utilizarea extinsă a inteligenței artificiale pentru moderare ar fi generat un număr mare de sesizări considerate „lipsite de utilitate” pentru anchetele penale.

Posibile sancțiuni suplimentare și schimbări de design

Procesul nu s-a încheiat odată cu pronunțarea verdictului privind responsabilitatea companiei. O nouă etapă este programată pentru începutul lunii mai, când procuratura generală va solicita instanței impunerea unor sancțiuni financiare suplimentare și a unor modificări obligatorii în designul platformelor Meta.

Autoritățile urmăresc introducerea unor măsuri mai stricte de verificare a vârstei utilizatorilor, eliminarea conturilor asociate prădătorilor sexuali și limitarea utilizării criptării în comunicările care ar putea proteja activitățile ilegale. Potrivit procurorului general Raúl Torrez, obiectivul este consolidarea protecției minorilor în mediul digital.

Declarațiile conducerii Meta despre efectele platformelor

În cadrul procesului au fost difuzate și declarații înregistrate ale directorului general Mark Zuckerberg și ale șefului Instagram, Adam Mosseri. Cei doi au afirmat că, având în vedere dimensiunea globală a platformelor, unele efecte negative asupra copiilor, precum expunerea la conținut nociv sau riscurile de exploatare, sunt inevitabile.

Conducerea Meta a subliniat însă că a investit miliarde de dolari în sisteme de securitate și în dezvoltarea unor funcții dedicate adolescenților, inclusiv lansarea unor conturi cu setări de protecție implicită pentru utilizatorii cu vârste între 13 și 17 ani.

Dispute juridice privind responsabilitatea platformelor

Companiile de social media au invocat în mod repetat prevederile Secțiunii 230 din Legea privind decența în comunicații, care limitează răspunderea juridică a platformelor pentru conținutul generat de utilizatori. Meta a încercat să utilizeze această prevedere, alături de argumente bazate pe libertatea de exprimare garantată de Primul Amendament, pentru a obține respingerea acțiunii.

Instanța a decis însă că procesul nu vizează conținutul în sine, ci modul în care au fost concepute produsele și deciziile interne privind gestionarea riscurilor, motiv pentru care cazul a fost trimis spre judecare.

Procesul a durat aproape șapte săptămâni, perioadă în care au fost audiați numeroși martori, de la experți în siguranța copiilor la actuali și foști angajați ai companiei. Juriul a deliberat aproximativ o zi înainte de pronunțarea verdictului.

Alte litigii care vizează industria tehnologică

Meta este implicată și într-un alt proces de amploare desfășurat în Los Angeles, unde sute de familii și districte școlare acuză marile platforme tehnologice de contribuția la deteriorarea sănătății mintale a minorilor. Reclamanții susțin că platformele ar fi fost proiectate în mod deliberat pentru a crea dependență în rândul tinerilor, favorizând apariția depresiei, a tulburărilor alimentare sau a comportamentelor de automutilare.

În timp ce unele companii din domeniu au ajuns deja la acorduri de soluționare, Meta și alți giganți tehnologici continuă să conteste acuzațiile în instanță, într-un context în care presiunile pentru reglementarea mai strictă a rețelelor sociale sunt în creștere la nivel internațional.