Veste importantă pentru Paul de România! Justiția franceză refuză din nou extrădarea

Curtea de Apel din Paris a respins din nou cererea României de a-l extrăda pe Paul de România, condamnat definitiv într-un dosar privind retrocedarea unor proprietăți. Judecătorii francezi au decis că mandatul de arestare este disproporționat, iar prințul rămâne sub control judiciar pe teritoriul Franței.

Mandatul de arestare pentru Paul de România, considerat nejustificat de instanța franceză

Curtea de Apel a analizat solicitarea României privind extrădarea lui Paul-Philippe al României, condamnat definitiv în decembrie 2020 la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate. Cu toate acestea, judecătorii francezi au respins miercuri cererea, apreciind că noul mandat emis de autoritățile române este disproporționat în raport cu contextul actual.

Instanța a recunoscut că România a avut motive legale să emită un nou mandat, însă a considerat că, raportat la faptele și circumstanțele invocate, acesta este „disproporționat”. Judecătorul responsabil cu extrădările din cadrul Curții de Apel Paris a precizat că nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei, ci doar asupra caracterului admisibil al mandatului.

După pronunțarea hotărârii, Paul de România, în vârstă de 76 de ani, a declarat: „Am spus întotdeauna că eu cred în justiția franceză”.

13:13, 08.07.2025 • ACTUALITATE

Moment decisiv pentru Paul de România. Justiția franceză hotărăște dacă se întoarce în ţară

11:28, 24.06.2025 • Justitie

Cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, adus în țară din Turcia pentru executarea pedepsei

Apărarea prințului a respins ferm acuzațiile și a încadrat întreaga situație într-un context politic și istoric. Avocata Miriame Laichi a descris dosarul ca fiind „cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut o familie regală”, în opinia sa, legat de un „litigiu succesoral”.

Avocata prințului: „Se pune capăt unei hărțuiri procedurale”

Apărarea lui Paul de România a salutat decizia instanței. Avocata sa, Miriame Laichi, a afirmat că hotărârea confirmă poziția Franței privind respectarea drepturilor fundamentale ale justițiabililor, chiar și în context european. Potrivit acesteia, decizia judecătorilor francezi „pune capăt unei hărţuiri procedurale inacceptabile şi îşi reafirmă ataşamentul faţă de principiile fundamentale ale statului de drept”.

Paul de România a fost condamnat în România într-un dosar cu 18 inculpați, în care prejudiciul total estimat de stat a fost de cel puțin 145 de milioane de euro. Conform acuzațiilor, el ar fi colaborat cu o rețea de persoane pentru a revendica în mod fraudulos mai multe proprietăți regale, susținând că are drepturi ca moștenitor al familiei regale române. Tatăl său, Carol Mircea Grigore, a fost unul dintre fiii regelui Carol al II-lea.

Potrivit procurorilor, rețeaua infracțională ar fi acționat din 2006, având ca scop redobândirea unor bunuri imobile valoroase, confiscate de regimul comunist după abdicarea forțată a regelui Mihai în 1947.

Prima cerere de extrădare, emisă de România imediat după condamnarea definitivă din 2020, a fost respinsă în noiembrie 2023. La acea dată, Curtea de Apel din Paris a constatat nereguli în depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători care au pronunțat sentința în România. În opinia instanței franceze, aceste nereguli afectau dreptul la un proces echitabil.

Pentru a susține o nouă cerere, autoritățile române au invocat o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024. Aceasta a stabilit că hotărârea Curții de Apel din Paris din 2023 contravine principiului încrederii reciproce între statele membre UE, iar Franța a exercitat un control excesiv asupra funcționării justiției din România.