Veste proastă pentru viața extraterestră pe satelitul lui Jupiter, Europa: are o crustă de gheață de 29 km

Anii de dezbateri privind grosimea reală a calotei glaciare de la suprafața Europei, satelitul lui Jupiter, par să fi luat sfârșit odată cu publicarea unui studiu în revista Nature Astronomy. Cercetarea susține că Europa este acoperită de o crustă de gheață de 28,9 kilometri, un argument semnificativ împotriva ipotezei despre posibilitatea existenței vieții în oceanul aflat sub această calotă, notează  Space.com.

Oamenii de știință au realizat, încă din 1979, că suprafața lunii joviene Europa este înghețată, atunci când sonda Voyager 2 a trecut pe lângă ea. Ulterior, misiunea NASA Galileo a confirmat stratul de gheață în timpul explorării giganticei planete Jupiter și a sateliților săi, în anii 1990.

Două tabere, două concepții diferite

De-a lungul timpului, cercetătorii s-au împărțit în două tabere privind grosimea învelișului de gheață al Europei. O parte susținea că stratul, care adăpostește un ocean uriaș de apă lichidă ar avea mai puțin de 1,6 kilometri, în timp ce cealaltă argumenta că grosimea sa se ridică la zeci de kilometri.

Recent, folosind datele obținute în 2022 de sonda Juno Jupiter prin intermediul Microwave Radiometer, cercetătorii de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din California de Sud au calculat că gheața are o grosime de aproximativ 28,9 kilometri.

08:29, 31.01.2026 • SOCIAL

România rămâne la coada Europei: al treilea cel mai mic salariu minim din UE în 2026

11:46, 23.01.2026 • Religie

Studiu: Declin demografic al creștinismului în Europa, în timp ce numărul persoanelor fără afiliere religioasă crește accelerat

„Estimarea de 29 km se referă la stratul exterior rece, rigid și conductiv al unui înveliș de gheață pură.”, a declarat Steve Levin, cercetător al proiectului Juno și co-investigator de la JPL, într-un comunicat NASA.

„Dacă există și un strat convectiv interior, puțin mai cald, ceea ce este posibil, grosimea totală a învelișului de gheață ar fi și mai mare. Dacă învelișul de gheață conține o cantitate modestă de sare dizolvată, așa cum sugerează unele modele, atunci estimarea noastră privind grosimea învelișului ar fi redusă cu aproximativ 5 km”, a explicat Steve Levin.

Sursa foto: NASA/JPL-Caltech/SwRI/Koji Kuramura/ Gerald Eichstädt

De ce este importantă grosimea stratului de gheață

Înțelegerea structurii stratului de gheață de la suprafața Europei este esențială, deoarece cercetătorii NASA, alături de numeroși oameni de știință din întreaga lume, încearcă să determine dacă luna poate găzdui viață extraterestră. Studiile anterioare sugerează că ingredientele necesare vieții ar putea fi prezente în oceanul subglaciar al acestei luni.

„Grosimea stratului de gheață și existența fisurilor sau porilor în interiorul acestuia fac parte din puzzle-ul complex pentru înțelegerea potențialului de viață al Europei”, a afirmat Scott Bolton, cercetător principal al misiunii Juno, de la Southwest Research Institute din San Antonio, în comunicatul NASA.

Totuși, un strat gros de gheață ar putea fi un semn nefavorabil pentru potențialul Europei de a susține viața. Această caracteristică „implică un traseu mai lung pe care oxigenul și nutrienții ar trebui să-l parcurgă pentru a conecta suprafața Europei cu oceanul său subteran”, au precizat oficialii NASA în comunicat.

Această perspectivă nouă asupra Europei va oferi un cadru valoros pentru cele două misiuni spațiale care se îndreaptă, acum, spre sistemul jovian: sonda Europa Clipper a NASA, care ar urma să ajungă pe orbita lui Jupiter în 2030, ca să investigheze posibilitatea existenței vieții pe Europa, și Juice (JUpiter ICy moons Explorer) a Agenției Spațiale Europene, programată să ajungă în zonă un an mai târziu.