Vortexul Polar: Mit sau realitate a iernilor reci din Europa?

În fiecare iarnă se vorbește despre cum vortexul polar ajunge și în țara noastră și este menit să facă prăpăd. Deși sună amenințător, vortexul polar nu este o anomalie, ci un fenomen atmosferic normal, esențial pentru circulația aerului la scară planetară. Panica apare mai mult din modul în care este prezentat în mass-media decât din realitatea meteorologică, spun specialiștii.

Vortexul polar – mecanismul fizic

Vortexul polar reprezintă o zonă extinsă de aer foarte rece care se rotește în jurul Polului Nord sau Sud, la altitudini mari, creând un „inel” de vânturi puternice ce înconjoară regiunile polare. Meteorologii disting două componente principale:

• Vortexul polar stratosferic – situat la 15–50 km altitudine, în stratosferă.
• Vortexul polar troposferic – mai jos, în troposferă, stratul unde se formează vremea zilnică, inclusiv nori, fronturi și precipitații.

Fenomenul se intensifică iarna, când regiunile polare se răcesc puternic. Vortexul este menținut de contrastul dintre temperaturile extrem de scăzute de la poli și cele tropicale, generând curenți de aer puternici.

14:24, 29.11.2025 • ACTUALITATE

Iarna își intră în drepturi: Cod galben de ninsori și ploi torențiale în toată țara

11:27, 28.11.2025 • ECONOMIE

Scumpiri la raft și locuri de muncă mai puține în construcții: ce ne rezervă iarna 2025-2026

Vortex puternic vs. vortex slăbit

Starea vortexului polar influențează traiectoria curenților de altitudine (jet stream) și modul în care masele de aer rece se deplasează către latitudini mai joase:

• Vortex puternic și compact – aerul rece rămâne concentrat aproape de Polul Nord. Europa, inclusiv România, are parte de ierni mai blânde și mai stabile.
• Vortex slăbit sau fragmentat – aerul rece poate „evada” spre latitudini medii. Astfel, Europa Centrală și de Est poate experimenta episoade mai reci și ninsori, dar nu neapărat temperaturi extreme.

Important: nu vortexul în sine provoacă gerul sau ninsorile. Acestea apar atunci când masele de aer rece pătrund în zonele temperate și interacționează cu alte surse de umiditate, cum ar fi Marea Mediterană sau Marea Neagră.

Cum afectează România și Europa

Vremea depinde de modul în care se reorganizează sistemele de presiune și curenții de jet stream. Câteva scenarii tipice:

• Vortex puternic și bine organizat – aerul extrem de rece rămâne la poli, iarna în Europa Centrală și de Est fiind, în general, mai blândă și umedă.
• Vortex slăbit / blocaje atmosferice – anticicloni persistenți în Groenlanda sau Scandinavia pot devia curenții de aer și favoriza pătrunderea aerului rece în Europa, inclusiv România.

Chiar și așa, un vortex slăbit nu garantează valuri extreme de frig, iar efectele variază de la o regiune la alta.

Vortexul polar este un fenomen normal al circulației atmosferei de iarnă. Valurile de frig sau temperaturile sub −10 °C sunt fenomene obișnuite în climatul temperat-continental al României. Slăbirea vortexului nu înseamnă colapsul sistemului climatic și nu contrazice tendințele de încălzire globală: variabilitatea pe termen scurt persistă, chiar dacă clima se încălzește pe termen lung.