Vrancea: Circa 75% dintre contractele de muncă din judeţ sunt încheiate cu salariul minim pe economie

Circa 75% dintre contractele de muncă înregistrate la nivelul judeţului Vrancea sunt încheiate cu salariul minim pe economie, potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Vrancea.

„Circa 75 % din contractele individuale de muncă din Vrancea declarate în REVISAL sunt încheiate cu salariul minim pe economie, la care se mai adaugă bonurile de masă şi alte facilităţi acordate de angajator, gen transport sau alte tipuri de premii cu caracter permanent”, a declarat inspectorul şef adjunct al ITM Vrancea, Sebastian Ciocan, în cadrul Şedinţei de Dialog Social care a avut loc, marţi, la Prefectura Vrancea.

Potrivit sursei citate, circa 99% dintre contractele de muncă sunt încheiate pe perioadă nedeterminată, numărul acestora rămânând relativ constant în ultimii trei ani.

„În ultimii trei ani numărul de contracte individuale de muncă active în Vrancea se menţine pe un trend constant. Dacă în 2020 erau 62.724 de contracte active în Vrancea, în 2021 aveam 63.438, iar la data de astăzi avem 63.438 de contracte de muncă. Aceste contracte sunt relativ constante şi datorită economiei în general fără modificări deosebite din judeţul Vrancea. Circa 99% dintre aceste contracte sunt încheiate pe perioadă nedeterminată”, a precizat Sebastian Ciocan.

Munca subdeclarată

Prefectul judeţului Vrancea, Nicuşor Halici, a subliniat că munca subdeclarată reprezintă unul dintre principalele motive pentru care judeţul se situează în coada clasamentelor din statisticile naţionale privind veniturile cetăţenilor.

„Din păcate, acest fenomen, care nu este specific judeţului Vrancea, este unul din raţionamentele pentru care în toate evidenţele statistice suntem în coada clasamentelor la veniturile încasate pe documente, pentru că se pare că munca nedeclarată are o pondere foarte, foarte importantă. (…) Fenomenul este unul mai complex şi ar trebui să vedem care sunt motivaţiile, pentru că, în continuare, contribuţiile destul de ridicate ca procent şi implicit ca sume afectează nu doar pe salariaţi, cât şi pe cei din mediul privat, pentru că ar trebui să crească foarte mult veniturile. Ar trebui să avem o discuţie puţin mai analitică cu instituţiile de resort şi cu mediul privat pentru a a vedea care sunt soluţiile, de a scoate salariile din zona asta aşa-zis gri, de a ajuta în acelaşi timp şi mediul economic şi implicit salariaţii”, a spus Nicuşor Halici.

Activităţile pentru depistarea celor care plătesc „la gri” o parte din munca prestată de angajaţi vor continua şi în perioada următoare.