Litigiile care au tulburat armata și poliția, rezolvate după 25 de ani

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate privind mai multe articole din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 referitoare la răspunderea materială a militarilor, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 279/2023. Decizia pune capăt unei serii de litigii care au pus sub semnul întrebării valabilitatea unui act normativ aplicat de peste 25 de ani în structurile de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Două cauze conexate și o întrebare esențială

Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de doi polițiști — Adrian Papa și Ioan Mira — în cauze aflate pe rolul Tribunalului Timiș, respectiv Tribunalului București. Ambii au contestat legalitatea deciziilor de imputare emise de comisii interne ale Ministerului Afacerilor Interne, invocând faptul că OG nr. 121/1998 ar fi depășit cadrul constituțional și ar fi fost neclară în aplicarea sa asupra personalului civil din sistemul de ordine publică.

Cauzele au fost conexate la Curtea Constituțională, întrucât vizau aceleași dispoziții legale: articolele 2, 7, 9, 13, 14, 15, 16, 19, 20, 22-35, 37-40, 43 și 47 din ordonanță. Autorii excepțiilor au susținut că aceste prevederi creează discriminare între militari și polițiști, încalcă dreptul la un proces echitabil și permit șefilor ierarhici să se substituie instanțelor de judecată în stabilirea răspunderii materiale.

Argumentele reclamanților

Reclamanții au arătat că OG nr. 121/1998 — emisă într-un context legislativ specific anilor ’90 — a devenit anacronică odată cu suspendarea stagiului militar obligatoriu și cu adoptarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. În opinia lor, aplicarea acelorași reguli atât militarilor, cât și polițiștilor contravine principiului egalității în drepturi, consacrat de articolul 16 din Constituție, având în vedere diferențele de statut între cele două categorii.

19:32, 23.10.2025 • POLITICĂ

Sorin Grindeanu avertizează: România riscă să piardă 200 de milioane de euro dacă nu ia măsuri pentru pensiile speciale

14:24, 23.10.2025 • ACTUALITATE

Guvernul amână decizia privind pensiile speciale, așteaptă motivarea Curții Constituționale

Totodată, s-a invocat lipsa clarității și previzibilității unor dispoziții privind cercetarea administrativă, absența unor garanții de protecție sindicală și imposibilitatea suspendării de drept a deciziilor de imputare până la soluționarea definitivă a contestațiilor.

Poziția Curții Constituționale

Curtea a reamintit că, prin deciziile sale anterioare — în special Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023 și Decizia nr. 649 din 15 decembrie 2022 — a clarificat deja limitele de aplicare ale Ordonanței nr. 121/1998. În 2023, Curtea a stabilit că această ordonanță este neconstituțională în ceea ce privește aplicarea ei asupra polițiștilor, întrucât aceștia sunt funcționari publici cu statut special, iar reglementarea răspunderii lor materiale trebuie să se facă prin lege organică, nu printr-un act normativ cu putere de lege ordinară.

În consecință, în 2025, Curtea a constatat că excepțiile de neconstituționalitate formulate ulterior acestor decizii au devenit inadmisibile, întrucât problema fusese deja tranșată, iar cadrul legislativ a fost între timp actualizat prin Legea nr. 279/2023.

O decizie cu impact administrativ și juridic

Decizia CCR consfințește, practic, o tranziție juridică: răspunderea materială a militarilor și a personalului civil din instituțiile de apărare nu mai este guvernată de reglementări învechite, ci de un cadru modernizat, adaptat statutului profesional al fiecărei categorii.

Curtea a subliniat că OG nr. 121/1998, în forma veche, nu făcea parte din domeniul legilor organice, nefiind vorba de reglementarea statutului funcționarilor publici sau de raporturile generale de muncă. Prin urmare, dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. j) și p) din Constituție — referitoare la domeniile rezervate legilor organice — nu au fost încălcate.