Synthesia, unicornul care îți face avatarul să vorbească în 140 de limbi: cum a ajuns un startup de video AI să valoreze 4 miliarde de dolari

Când un startup european de AI video ajunge să fie evaluat la 4 miliarde de dolari și să ridice 200 de milioane într-o singură rundă, nu mai vorbim doar despre „încă o aplicație de generative AI”, ci despre o schimbare de ligă.

Asta este povestea Synthesia, compania londoneză care transformă manualele plictisitoare și slide-urile PowerPoint în videoclipuri cu prezentatori virtuali, realiști, care vorbesc ca niște oameni normali – dar în peste o sută de limbi. Și, foarte important: o face pentru companii mari, nu pentru amatori de content haotic pe TikTok.

De la demo de nișă la unicorn de 4 miliarde

Runda de finanțare anunțată la final de octombrie – 200 de milioane de dolari, condusă de GV, fondul de investiții al Alphabet (Google) – aproape dublează evaluarea Synthesia, de la 2,1 miliarde la 4 miliarde de dolari în mai puțin de un an.

Contextul e spectaculos:

• în ianuarie 2025, compania ridica 180 de milioane de dolari la o evaluare de 2,1 miliarde;
• în aprilie 2025, anunța că a depășit 100 de milioane de dolari venit recurent anual (ARR), cu o creștere de aproape 300% față de 2023;
• în toamna lui 2025 e deja la peste 150 de milioane ARR, după unele estimări, iar investitorii se calcă pe picioare să prindă loc în cap-table;
• Adobe a încercat la un moment dat să cumpere Synthesia cu circa 3 miliarde de dolari, dar discuțiile s-au blocat la preț – iar acum compania valorează oficial mai mult decât oferta refuzată;
• în total, Synthesia a depășit deja 500 de milioane de dolari capital atras.

Pe scurt: nu e doar hype, e și un business serios.

Ce face, de fapt, Synthesia – și de ce plătesc corporațiile bani grei

Synthesia nu e „AI video ca să faci orice tâmpenie îți trece prin cap”. CEO-ul și cofondatorul Victor Riparbelli repetă obsesiv aceeași idee: compania vrea să fie platforma de video pentru business, nu jucăria internetului.

Pe românește, produsul lor face trei lucruri mari și late:

1. Transformă text în video cu prezentatori virtuali
   • iei un script (training intern, mesaj al managementului, instrucțiuni de securitate etc.);
   • alegi un avatar (din peste 200 disponibili sau unul custom, bazat pe o persoană reală);
   • alegi limba (peste 100–140 de limbi și dialecte);
   • apeși „generate” și în câteva minute ai un video în care „omul” de pe ecran explică totul clar și coerent.
2. Scalează conținutul în multe limbi fără a re-filma nimic
   • aceeași prezentare poate fi lansată în 20 de țări fără studiouri, camere, echipe de filmare;
   • totul se rescrie și se regenerează din interfață.
3. Rezolvă problema „trainingului plictisitor”
   • în loc de PDF-uri și prezentări power-point moarte, ai un „om” care vorbește cursiv, explică, contextualizează.

Clientela nu e deloc minoră: Synthesia spune că lucrează cu zeci de mii de companii, inclusiv cu peste 70–90% din companiile din Fortune 100, în funcție de sursa pe care o citești.

Exemple de folosire:

• DuPont – training de siguranță;
• Xerox – onboarding și ghiduri video;
• Spirit Airlines – brief-uri de siguranță și training operațional;
• instituții publice precum NHS, Comisia Europeană, Națiunile Unite – comunicare internă și video educativ.

De ce au vrut Adobe & co. să pună mâna pe ei

Pentru giganți ca Adobe, Synthesia era (și este) piesa care lipsea din puzzle:

• Adobe are ecosistemul clasic de creație – Premiere, After Effects, Photoshop, etc.
• Ce nu avea: o platformă enterprise, full-stack, la cheie, pentru video generat automat cu avatar uman.

De aici și interesul:

Adobe a investit prin fondul său Adobe Ventures și a testat terenul pentru o achiziție completă, în jur de 3 miliarde de dolari. Discuțiile nu s-au închis cu done deal – dar banii și interesul au rămas.

În paralel, presa a scris că până și Meta a sondat terenul, fără să meargă mai departe.

Când jucători de calibrul ăsta se bat pentru tine, înseamnă că nu ești un moft trecător, ci un layer strategic: „video-ul de mâine” nu se mai face neapărat cu camere și studiouri, ci cu servere și modele de limbaj.

Cum se poziționează față de Sora, HeyGen & restul junglei

În ultimii doi ani, piața a fost inundată de soluții de generative video:

• HeyGen, alt jucător de video cu avatar, a anunțat și el depășirea pragului de 100 milioane ARR;
• Adobe tot adaugă funcții de AI în Premiere și restul suitei;
• OpenAI vine cu Sora 2, care generează clipuri spectaculoase, cinematice, dintr-un prompt de text.

Synthesia își fixează însă clar poziția: nu vrea să fie „AI-ul care poate face orice video îți trece prin cap”, ci tool-ul serios de video pentru companii, cu oameni care vorbesc, explică, instruiesc.

Cu alte cuvinte:

• Sora e pentru „wow, ce-a scos AI-ul din capul meu”;
• Synthesia e pentru „tre’ să instruim 10.000 de angajați până vineri”.

Pe termen mediu, planul lor este să extindă platforma dincolo de training intern: marketing video, advertising, customer support vizual, vânzări. Deja unii creatori de pe TikTok folosesc avatarurile Synthesia pentru clipuri scurte, iar compania nu se mai ascunde că va împinge agresiv și în zona asta.

Etica de avatar: Shutterstock, actori plătiți în acțiuni și „nu facem politică”

Partea interesantă e că Synthesia nu operează în videoul ăsta generativ după modelul „luăm tot de pe internet și ne descurcăm noi”.

Câteva lucruri de reținut:

• a semnat un acord de licențiere cu Shutterstock, plătind pentru a folosi o parte din arhiva de video corporate pentru antrenarea modelelor – exemplu rar de „AI care plătește conținutul”.
• oferă pachete de acțiuni actorilor reali care își „donează” chipul pentru avatar, pe lângă plata de zi – o încercare de model mai fair față de „te plătim o dată, dar folosim imaginea ta la infinit”.
• compania spune clar că nu permite folosirea avatarilor pentru conținut politic sau știri, tocmai pentru a evita zona cea mai sensibilă de deepfake și manipulare.

Și aici e miza: dacă vrei să vinzi corporațiilor serioase, nu-ți permiți să apari în scandaluri de deepfake electoral. Nu e doar morală, e business.

De ce e runda asta atât de mare – și ce spune ea despre AI-ul european

Faptul că GV (Alphabet) bagă 200 de milioane în Synthesia și urcă evaluarea la 4 miliarde transmite câteva semnale clare:

1. Enterprise AI video e aici ca să rămână
   Nu e o joacă de weekend. E un tool care taie costuri, scurtează procese și scalează comunicarea internă într-un mod aproape imposibil înainte.
2. Europa încă poate produce „campioni” în AI
   Synthesia e o companie britanică, cu fondatori europeni, care joacă la nivel global. Într-un ecosistem în care de obicei vorbim despre „cum cumpără americanii tot ce mișcă”, aici avem un caz invers: oferta de M&A (Adobe) e refuzată, compania rămâne independentă și ridică bani ca să crească singură.
3. Piața e dispusă să parieze pe venituri reale, nu doar pe promisiuni
   Faptul că Synthesia are deja peste 100–150 de milioane ARR contează enorm. Nu mai e faza în care „arde cash în speranța că, într-o zi, se va monetiza ceva”. Modelul e validat, acum se scalează agresiv.

Unde intră România în toată povestea asta

Direct, România nu e în centrul știrii, dar efectele sunt foarte ușor de tradus:

• Companiile mari cu operațiuni în regiunea noastră – bănci, telecom, retail, energie – pot standardiza trainingul și comunicarea internă în zeci de piețe simultan.
• Orice corporație care azi plătește echipe video + studio + traduceri + subtitrări pentru fiecare țară poate reduce masiv costurile folosind astfel de soluții.
• Pentru piața locală de producție video, e o presiune: o parte din bugetele de „filmulețe interne” se vor duce inevitabil spre AI.

În schimb, se deschide o altă nișă:

scenariști, creatori de conținut, consultanți de comunicare care gândesc mesaje și fluxuri video pentru astfel de platforme. AI-ul îți spune textul, avatarul îl rostește, dar cineva tot trebuie să știe ce merită spus.

Avatarul corporate nu mai e SF, e un business de miliarde

Synthesia e fix la intersecția dintre trei mari curente:

• AI generativ serios, nu de joacă;
• video ca limbă principală a internetului, inclusiv în business;
• bani mari care caută companii cu venituri reale, nu doar promisiuni bine ambalate.

Că ne place sau nu, viitorul trainingului, al comunicării interne și o parte importantă din marketingul video vor arăta tot mai mult așa: un „om” pe ecran, care poate fi sau nu real, dar care îți vorbește fluent în limba ta, cu zero cost marginal pentru fiecare versiune în plus.

Întrebarea nu mai e dacă modelul Synthesia va prinde – cifrele arată că a prins deja.

Întrebarea e cât de repede și cât de departe va ajunge și câți jucători locali și regionali vor ști să folosească valul în favoarea lor, în loc să stea pe margine, comentând de pe canapea că „nu e același lucru ca un video filmat ca pe vremuri”.

Spoiler (!):

nu e același lucru. E ceva mult mai scalabil. Și, după cum vedem acum, valorează cel puțin 4 miliarde de dolari.