WSJ: Banca Centrală a Rusiei taie din nou dobânda cheie, semn că economia se clatină sub greutatea sancțiunilor

Banca Centrală a Rusiei a redus vineri, 24 octombrie, rata dobânzii cheie de la 17% la 16,5%, marcând a patra scădere consecutivă în acest an. Decizia vine în contextul noilor sancțiuni impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană, care amenință stabilitatea financiară a Moscovei, relatează The Wall Street Journal.

Rusia slăbește frâna monetară pentru a stimula o economie în derivă

Potrivit publicației americane, autoritatea monetară rusă relaxează restricțiile pentru a evita o recesiune mai profundă, în condițiile în care economia încetinește vizibil și se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă.

„Banca centrală încearcă să reducă presiunea asupra economiei civile, afectată de cheltuielile uriașe destinate războiului. Practic, instituția ajustează politica monetară pentru a contrabalansa supraîncălzirea generată de investițiile militare”, notează The Wall Street Journal.

În iunie, dobânda cheie era de 21%, însă scăderile succesive au reflectat atât tensiunile interne, cât și încercarea Kremlinului de a menține o aparentă stabilitate economică înaintea unei ierni ce se anunță dificilă.

08:31 • Internațional

Lovitură pentru Rusia: China suspendă achizițiile de petrol rusesc transportat pe mare după sancțiunile americane

21:48, 22.10.2025 • Internațional

„Morminte atomice”: Rusia se pregătește să scoată două submarine nucleare de pe fundul unei mări arctice

FMI: Creșterea economică a Rusiei va încetini semnificativ

Fondul Monetar Internațional și-a revizuit în scădere estimările privind creșterea economică a Rusiei. Dacă în aprilie anticipa un avans de 1,5%, acum prognoza a fost redusă la doar 0,6% pentru anul 2025.

Declinul este cauzat de scăderea veniturilor din exporturi și de impactul sancțiunilor asupra sectorului energetic, care rămâne principala sursă de finanțare a războiului dus de Kremlin în Ucraina.

Noua rundă de sancțiuni americane, anunțată pe 22 octombrie, vizează giganții Lukoil și Rosneft, interzicând companiilor străine să mai colaboreze cu aceștia și limitând accesul lor la sistemul financiar internațional.

UE lovește din nou: al 19-lea pachet de sancțiuni

La doar o zi după Washington, Uniunea Europeană a introdus al 19-lea pachet de sancțiuni, care include interdicția importurilor de gaze naturale lichefiate din Rusia și penalizarea a două rafinării chineze acuzate că achiziționează țiței rusesc. Aceste măsuri amplifică presiunea asupra economiei ruse, deja afectată de scăderea prețului petrolului și de un deficit bugetar în creștere.

Veniturile fiscale insuficiente au forțat guvernul de la Moscova să anunțe pentru 2026 majorări de impozite și taxe pe vânzări, măsuri care ar putea alimenta inflația în lunile următoare.

Kremlinul, prins între inflație și prăbușirea veniturilor

Banca Centrală a Rusiei speră ca inflația să revină pe o traiectorie descendentă după ce efectele majorărilor fiscale se vor estompa. Totuși, analiștii avertizează că scăderea dobânzii cheie riscă să deprecieze rubla și să stimuleze inflația pe termen scurt.

În septembrie, Moscova a redus deja rata de bază la 17%, după un an marcat de stagnare economică, prăbușirea veniturilor bugetare și scăderea producției industriale. La acel moment Financial Times a remarcat că, spre deosebire de anul trecut, Rusia se află acum într-o poziție „mult mai vulnerabilă”, cu o economie care se apropie de zero creștere.

În ciuda eforturilor băncii centrale de a tempera efectele sancțiunilor, izolarea financiară a Rusiei se accentuează. Limitările asupra exporturilor, dependența de piața asiatică și scăderea rezervelor valutare pun presiune pe rublă, în timp ce sancțiunile succesive reduc tot mai mult spațiul de manevră al Kremlinului.