Ziua Națională: La Mulți Ani români din întreaga lume! Ce sărbătorim, de fapt, pe 1 decembrie (VIDEO)

Ziua de 1 decembrie a fost stabilită ca Zi Naţională a României în 1990, prin legea nr.10 din 31 iulie. Până la această dată, Ziua Naţională a României era marcată pe 23 august. Atunci se sărbătorea Ziua Insurecţiei Armate Antifasciste, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste şi arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în 1944.

Înainte de această dată, Ziua Naţională a României se celebra la 10 mai, pentru a marca proclamarea independenţei de stat a României, dar şi transformarea Principatelor Romane Unite în Regatul României. Alegerea zilei de 1 decembrie a făcut trimitere la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, în 1918, respectiv la Proclamaţia de la Alba Iulia. Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvaneni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Mari, situându-se în continuarea precedentelor acţiuni unioniste din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918).

Prin urmare, dn 1990, ziua de 1 Decembrie a devenit, prin lege, Ziua Naţională a României iar Alba Iulia este oraşul simbol al unităţii naţionale pentru că în 1918, cetatea a găzduit Marea Adunare Naţională care a decis înfăptuirea Marii Uniri. Astfel, la Alba Iulia începe istoria statului român unitar modern, iar oraşul este simbolul Marii Uniri fiind denumit şi „capitala de suflet a tuturor românilor”.

În anul 2011, istoricul Neagu Djuvara propunea revenirea la data de 10 Mai ca Zi Naţională a României, argumentând astfel: “Alegerea datei de 1 decembrie ca Zi Națională nu a fost potrivită, a fost conjuncturală, făcută de Parlamentul de după Revoluția din Decembrie ’89. (…) Nu e adevărat că 1 decembrie reprezintă unitatea, pe 1 decembrie doar Transilvania si Banatul erau unite”, argumenta istoricul în cadrul unei emisiuni, la Televiziunea Română. Djuvara mai menţiona un „avantaj” al datei de 10 mai: “E anotimpul cel mai frumos din ţara noastră; poate lumea să dănţuiasca în stradă, pe când la 1 decembrie…“.

Știm cu toții ce simbolizează Arcul de Triumf din Capitală?

La fiecare 1 decembrie, în Capitală are loc parada militară, iar armata trece falnică pe sub Arcul de Triumf. Dar știm cu toții ce simbolizează construcția emblematică?

În anul 1922, în contextul încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari, comisia pentru organizarea serbării stabilea construirea unui veritabil Arc de Triumf, apelând la experienţa arhitectului Petre Antonescu (care a avut drept sursă de inspirație Arcul de Triumf din Paris). Din cauza timpului extrem de scurt, doar scheletul momumentului a fost turnat în beton armat, iar basoreliefurile exterioare au fost sculptate în ipsos.

Monumentul era considerat o ruşine pentru imaginea „Micului Paris“ în perioada interbelică. În 1932, la presiunile jurnaliştilor, a fost tras un semnal de alarmă în rândul municipalităţii în legătură cu starea deplorabilă în care se afla un monument atât de reprezentativ. Astfel, s-a decis înlocuirea basoreliefurilor cu unele definitive din piatră. Despre Arcul de Triumf bucureștean se mai spune că a trăit mai multe „vieţi“ până să ajungă la actuala sa formă.

Între 1935 şi 1936 au fost depuse eforturi pentru construirea unui Arc de Triumf…aşa cum trebuie. Astfel, monumentul a fost construit din granit de Deva, în stil clasic, după modelul Arcului de Triumf din Paris, iar inaugurarea a avut loc la 1 decembrie 1936. În timpul comunismului, Arcul de Triumf a fost mutilat de autorităţile vremii: textele proclamaţiilor Regelui Ferdinand au fost scoase de pe părţile laterale ale construcţiei, iar portretele Regelui Ferdinand şi realizate de sculptorul Alexandru Călinescu, au fost distruse de pe faţada sudică, fiind înlocuite cu nişte flori. După 1989, au fost montate două medalioane de bronz ce înfăţişează chipurile regilor, înlocuindu-le pe cele originale. Primăria Capitalei inagura pe 28 noiembrie 2016 un Arc de Triumf înnoit, după ce au fost finalizate lucrările de consolidare a monumentului.

Ca un arc peste timp, trecând peste parade și tot felul de evenimente care marchează Ziua Națională de obicei, important rămâne faptul că pe 1 Decembrie 1918 a avut loc Adunarea Naţională de la Alba Iulia, unde s-a decis unirea Transilvaniei cu România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Ultimele articole