3 ani de la mitingul diasporei din 10 august

Pe 10 august 2018, 100.000 de oameni au protestat în Piața Victoriei din București. Se împlinesc 3 ani de la acel moment care a rămas întipărit în memoria oamenilor.

Protestul

Protestatarii cereau la acea vreme demisia Guvernului Dăncilă, nemulțumiți de modul de guvernare al social-democraților și de deciziile luate de aceștia privind legile justiției și Codurile penale, de demiterea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi, de gafele premierului Viorica Dăncilă și de faptul că liderul PSD Liviu Dragnea se află la conducerea Camerei Deputaților în pofida faptului că a fost condamnat la închisoare.

• Citește și Dosarul 10 august rămâne clasat

La mitingul diasporei din 10 august, așa cum a fost numit în presă, au participat atât români din țară cât și din alte țări ale lumii.

• Citește și Motivul pentru care dosarul 10 august a rămas clasat. Tribunalul Bucureşti vine cu explicații

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că mitingul este unul politic, în contextul în care reprezentanții principalelor partide de opoziție și-au anunțat prezența la protest.

Violențe

Ne reamintim că la acea vreme membrii partidelor aflate la guvernare au avut o atitudine ostilă față de protestatari.

Mitingul a fost marcat de violențe între protestatari și forțele de ordine. Protestul a degenerat după ce printre protestatarii pașnici s-au infiltrat „grupuri violente și galerii ale unor echipe de fotbal”, forțele de ordine intervenind pentru a dispersa mulțimea cu ajutorul unor grenade cu gaz lacrimogen (de tip CS și OC) și al unui tun cu apă.

Victime

În total, 452 de persoane, printre care copii și jandarmi, au avut nevoie de îngrijiri medicale. Dintre acestea, 70 au fost spitalizate.

În noaptea protestului, mai multe televiziuni au difuzat informația că s-a solicitat prin apel la 112 intervenția jandarmilor la Muzeul Antipa, din cauza unor presupuși protestatari care ar fi vandalizat proprietatea Muzeului. În realitate, potrivit reprezentanților Muzeului, în timpul protestului a fost avariat gardul de sârmă al instituției. Vandalizarea de la Muzeul Antipa a fost una dintre justificările intervenției cu tunul de apă în manifestanți.

Cine a dat ordin ca jandarmii să „potolească” mulțimea?

Intervenția în forță a fost aprobată printr-un ordin dat de prefectul Capitalei, Speranța Cliseru, la ora 23:11, potrivit purtătorului de cuvânt al Jandarmeriei Române.

Informația a fost contrazisă de purtătorul de cuvânt al Parchetului General, Alexandru Ionescu, potrivit căruia ordinul de intervenție împotriva protestatarilor a fost întocmit de „comandantul acțiunii” la ora 20.00 și a fost aprobat de prefectul Bucureștiului prin contrasemnare.

Procurorii militari din cadrul PÎCCJ au spus că ordinul de intervenție nu a fost legal, precizând că cel care a coordonat intervenția a intervenit pentru falsificarea orei la care s-a semnat actul.

• Vezi și Decizia DIICOT privind dosarul 10 august este una justă. Adevărul trebuie să iasă la iveală, iar vinovaţii trebuie pedepsiţi

Într-un comunicat de presă emis pe 21 septembrie 2018, aceștia au arătat: „Aparența de legalitate creată a permis forțelor de ordine din cadrul Jandarmeriei Române să folosească mijloacele din dotare pentru evacuarea protestatarilor aflați în Piața Victoriei, cu consecința exercitării unor acte de violență nejustificate de situația operativă și de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente, folosirea forței nefiind una graduală, uzând de mijloacele din dotare inclusiv împotriva copiilor, producându-se vătămarea unui număr mare de participanți la protest.”

Reacții fără efecte

USR a cerut demisia ministrului de Interne, Carmen Dan, și a șefului Jandarmeriei Române, Sebastian Cucoș, „pentru spectacolul de brutalitate de la mitingul diasporei din Piața Victoriei”.

Uniunea a condamnat faptul că, în timpul manifestației, oameni nevinovați au fost prinși în conflictul dintre jandarmi și galeriile de fotbal.

• Citește și Val de critici după clasarea dosarului 10 August. Tribunalul București amintește de separația puterilor în stat

Președintele Klaus Iohannis a condamnat, de asemenea, „intervenția brutală a Jandarmeriei, puternic disproporționată în raport cu manifestările majorității oamenilor din Piața Victoriei”.

Liviu Dragnea a opinat că „declarația președintelui Iohannis este practic un act de subminare a autorității statului” și că, „prin această atitudine, președintele Iohannis dovedește încă o dată că este sponsorul politic al violenței și al manifestărilor extremiste”.

• Citește și Foștii șefi ai jandarmeriei ar putea fi anchetați în dosarul „10 august”

Ulterior, într-o apariție televizată, Dragnea a declarat că protestatarii au avut o „organizare paramilitară”, catalogând mitingul drept „o tentativă de lovitură de stat pentru a da jos Guvernul pentru a-l aduce la putere pe Iohannis”.

Ministrul de Interne a calificat acțiunile jandarmilor ca fiind „justificate”

Ministrul de Interne, Carmen Dan, și purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române, Marius Militaru, au calificat acțiunile jandarmilor ca „justificate”, în timp ce PSD a transmis printr-un comunicat de presă că președintele Klaus Iohannis a incitat la „anarhie socială” și la „timorarea autorității publice”.

Poziția a fost reiterată și de Paul Stănescu, cel care a îndeplinit interimar atribuțiile prim-ministrului până pe 13 august, întrucât Viorica Dăncilă se afla în concediu inclusiv în ziua mitingului: „Președintele Iohannis incită la ură, nu la echilibru și calm, pentru că vrea al doilea mandat”.

Ulterior, Carmen Dan a oferit scuze și a spus că a identificat cinci posibile situații în care protestatarii pașnici ar fi fost agresați pe 10 august.

Vinovați?

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că procurorii militari s-au sesizat din oficiu și au deschis dosar penal cu privire la intervenția în forță a jandarmilor. Până pe 30 august, s-au înregistrat 763 de plângeri penale.

În dosar, Laurențiu Cazan, coordonatorul jandarmilor la protestul din 10 august, secretarul de stat Mihai Chirică, prim adjunctul Jandarmeriei Române, Sebastian Cucoș și inspectorul general al Jandarmeriei Române, Cătălin Sindile, au fost puși sub acuzare pentru complicitate la abuz în serviciu, participație improprie la purtare abuzivă în formă continuată și participație improprie la fals intelectual.

La rândul ei, Jandarmeria a sesizat DIICOT, acuzând o tentativă de răsturnare a ordinii constituționale prin fapte de violență.

De asemenea, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au deschis dosar penal, după ce 169 de jandarmi din cei care au participat la protestul din 10 august au reclamat că au fost agresați fizic și moral.

Prefectul Capitalei, Speranța Cliseru, a refuzat să ofere un punct de vedere cu privire la intervenția în forță a jandarmilor din 10 august, invocând că pe rol a fost deschis un dosar penal.

Gabriela Firea, primar general al Bucureștiului și vicepreședinte PSD, a cerut, la Comitetul Executiv Național al PSD din 1 septembrie 2018, demisia ministrului de Interne Carmen Dan, acuzând-o de premeditarea violențelor.

Într-o altă intervenție, președintele Klaus Iohannis a acuzat PSD că abuzează de victoria la alegerile parlamentare din 2016 „pentru a ataca populația, pentru a ataca Justiția, pentru a scoate România de pe drumul său european și euroatlantic”.

Totodată, acesta a lansat ipoteza că la protestul cu violențe din 10 august cei care doresc „să îngenuncheze Justiția și lupta anticorupție și-au dorit o diversiune pentru a construi o tensiune nejustificată și falsă în societate”.

Reacții internaționale

Pe 17 august, premierul Viorica Dăncilă a transmis o scrisoare președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintelui Frans Timmermans, în care a susținut că protestul din 10 august a fost o încercare de înlăturare a guvernului, că forțele de ordine au acționat legal și că președintele Klaus Iohannis a făcut apel la continuarea protestelor.

Amnesty International și-a exprimat îngrijorarea profundă în legătură cu „acuzațiile privind utilizarea nediscriminatorie a substanțelor chimice iritante pentru dispersarea demonstrației” și a îndemnat autoritățile române să demareze investigații „prompte, amănunțite, independente și imparțiale”.[362] Christian Spahr, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a comentat, de asemenea, protestele din 10 august:

„Comisia Europeană urmărește îndeaproape evenimentele din România. Protestatarii au criticat declinul progresului în domeniile reformelor judiciare și a luptei contra corupției. În contextul procesului MCV, Comisia Europeană urmărește evenimentele cu îngrijorare și acordă o importanță sporită independenței sistemului judiciar și a luptei anticorupție. Proteste pașnice s-au încheiat în violență. Violența nu poate fi niciodată o soluție în politică.”, arată sursa citată

Parlamentari din Partidul Social Democrat din Elveția au criticat „violența total disproporționată și motivată politic” a Jandarmeriei,[364] în timp ce Orla Hav, unul dintre liderii social-democraților din Danemarca, a anunțat că va cere excluderea PSD din Partidul Socialiștilor Europeni, motivând că „partidul încearcă să eludeze judecățile și ignoră principiile de bază socialiste prin folosirea majorității sale în parlament pentru a legaliza ilegalitatea”.

• Vezi și Ministrul Justiției spune că Dosarul 10 august nu se termină aici

Pe 13 noiembrie 2018, Parlamentul European a adoptat, cu 473 de voturi „pentru”, 151 de voturi „împotrivă” și 40 de abțineri, rezoluția nelegislativă privind statul de drept în România, în care este condamnată intervenția „violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018” și se recomandă autorităților „să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție”.