33 de angajați CFR, trimiși în judecată pentru fraudă. Au întrebat ChatGPT ce să spună la anchetă

O anchetă penală de amploare scoate la iveală un caz fără precedent în relația dintre tehnologie și justiție. Zeci de angajați ai companiei feroviare de stat au ajuns în fața procurorilor nu doar pentru fapte de fraudă, ci și pentru modul în care au încercat să-și construiască apărarea, apelând la inteligența artificială. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, unii dintre cei cercetați ar fi folosit aplicația ChatGPT pentru a afla ce răspunsuri să ofere anchetatorilor.

33 de angajați CFR, trimiși în judecată pentru fraudă

Potrivit unui material publicat de clubferoviar.ro, 33 de angajați ai CFR urmează să fie trimiși în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, sub acuzația de fraudă.

Dosarul este unul de mari dimensiuni, având aproximativ 700 de pagini, și vizează o practică prin care angajații implicați ar fi obținut venituri neoficiale din vânzarea locurilor la vagoanele de dormit și cușetă.

Cum funcționa mecanismul fraudei

Anchetatorii susțin că angajații CFR blocau în sistem locuri la vagoanele de dormit și cușetă folosind CNP-uri ale unor elevi care beneficiau de gratuitate la transportul feroviar. Ulterior, aceste locuri erau vândute direct în tren, către alți pasageri.

22:16 • SOCIAL

Dacia lansează o nouă campanie de plecări voluntare. Câţi bani primesc angajaţii

20:52, 20.01.2026 • Transporturi

În prag de catastrofă: un document oficial dezvăluie câte mii de poduri și podețe stau să cadă

Potrivit procurorilor, banii obținuți nu erau fiscalizați și nu erau emise bilete de călătorie, ceea ce ar fi generat un prejudiciu pentru compania de stat. Practica ar fi fost repetată și ar fi implicat mai multe trenuri și curse, nu doar cazuri izolate.

Stenograme din dosar: dialoguri cu ChatGPT

Un element inedit al anchetei îl reprezintă stenogramele publicate de sursa citată, care arată că unii dintre angajații CFR ar fi apelat la aplicația de inteligență artificială ChatGPT pentru a primi sfaturi legate de modul în care să se apere în fața anchetatorilor.

Într-unul dintre fragmentele prezentate, un angajat întreabă aplicația: „Cine poate stabili un prejudiciu dacă partea vătămată nu dorește asta?”. Răspunsul primit face diferența între prejudiciul adus unei persoane private și cel adus statului sau unei instituții publice, precizând că, în cazul acestuia din urmă, autoritățile pot interveni chiar și fără inițiativa părții vătămate.

Încercări de diminuare a responsabilității

Alte dialoguri din stenograme arată că angajații ar fi încercat să obțină formulări care să le minimizeze răspunderea penală. Unul dintre ei a cerut explicații legate de „cele 17 locuri blocate în sistem”, susținând că nu ar fi existat un prejudiciu concret adus societății.

ChatGPT a răspuns analizând ipoteza absenței unui prejudiciu real și a sugerat argumente teoretice privind lipsa unei legături directe de cauzalitate între acțiune și o pierdere financiară efectivă. Ulterior, utilizatorul a cerut explicit: „Da, adică ce vină aș avea pentru cele 17 locuri blocate în sistem”.

Formulări „gata de folosit” în fața anchetatorilor

Într-un alt fragment din stenograme, aplicația a oferit chiar o variantă structurată de „punct de vedere justificativ”, formulată într-un limbaj care ar putea fi utilizat oficial. Textul sugerat invoca lipsa unui prejudiciu concret și absența unei vinovății personale, concluzionând că, în aceste condiții, nu ar putea fi imputată o răspundere individuală.

ChatGPT a mers mai departe, întrebând dacă este nevoie de adaptarea textului într-o formă mai oficială, cu antet sau destinată unei comisii ori unui superior, aspect care apare consemnat în documentele din dosar.

Apariția acestor stenograme ridică semne de întrebare nu doar asupra faptelor de fraudă investigate, ci și asupra modului în care tehnologia este utilizată de persoane aflate sub anchetă penală. Procurorii au inclus dialogurile cu inteligența artificială ca elemente relevante în dosar, pentru a demonstra intenția unor inculpați de a se eschiva de la răspundere sau de a-și construi apărări artificiale.

Cazul celor 33 de angajați CFR este unul dintre primele din România în care utilizarea unei aplicații de inteligență artificială apare documentată explicit în cadrul unei anchete penale, potrivit informațiilor publicate de clubferoviar.ro.