99% dintre adolescenții din România folosesc inteligența artificială. Școala rămâne în urmă

Inteligența artificială face deja parte din viața cotidiană a aproape tuturor adolescenților din România, însă școala și programele de educație digitală nu țin pasul cu această realitate. Potrivit unui studiu realizat de World Vision România, tinerii apelează frecvent la AI atât pentru școală, cât și pentru activități online.

Adolescenții români folosesc AI masiv

Inteligența artificială a intrat deja în viața de zi cu zi a adolescenților din România, însă școala și programele de educație digitală nu reușesc să se adapteze la această schimbare rapidă.

World Vision România a realizat un sondaj, în rândul a 604 elevi, majoritatea liceeni. Acesta arată că tinerii folosesc intens AI, dar lipsesc reguli clare, ghidaje educaționale și discuții practice despre riscuri și responsabilitate.

20:03, 08.02.2026 • Internațional

AI schimbă regulile jocului: Meta, Bill Gates și Sam Altman împing energia nucleară spre o renaștere globală

21:12, 22.01.2026 • ACTUALITATE

Câți angajați din România folosesc zilnic inteligența artificială. Ce arată un sondaj eJobs

Rezultatele studiului evidențiază un semnal de alarmă privind modul în care adolescenții se raportează la lumea digitală și utilizează inteligența artificială, într-un context în care protecția și educația digitală rămân insuficiente.

Inteligența artificială este omniprezentă în viața adolescenților

Rezultatele studiului arată că inteligența artificială a devenit omniprezentă în viața școlară și personală a adolescenților.

Astfel, 99% dintre respondenți utilizează aplicații sau platforme care se bazează pe AI cel puțin ocazional, iar 22,52% le folosesc zilnic. Familiaritatea cu tehnologia este ridicată: 76,66% dintre elevi afirmă că sunt „destul de mult” sau „foarte mult” familiarizați cu AI.

Integrarea AI în educație este evidentă: 62,42% dintre adolescenți o folosesc pentru teme sau proiecte școlare cel puțin ocazional, deși aproape jumătate recunosc că nu înțeleg întotdeauna răspunsurile generate de sistem.

Mai exact, 82,11% dintre elevi au declarat că li s-a întâmplat, fie des, uneori sau rareori, să utilizeze AI pentru o temă fără a înțelege complet informația oferită, conform datelor World Vision România.

Școala nu ține pasul

Peste jumătate dintre respondenți (54,64%) declară că profesorii abordează subiectul inteligenței artificiale foarte rar sau deloc în cadrul orelor.

Astfel, internetul și rețelele sociale devin principalele surse de „educație digitală”: 37,25% dintre adolescenți susțin că au învățat să folosească AI în mod sigur doar prin intermediul online-ului, iar 24,01% afirmă că nu au primit informații despre acest subiect din nicio sursă.

„Copiii și adolescenții folosesc deja inteligența artificială și rețelele sociale în fiecare zi, însă protecția lor nu poate fi lăsată pe umerii lor. Sondajul nostru arată că educația despre folosirea sigură a AI ajunge frecvent la ei prin internet și social media, în timp ce o parte importantă spune că nu a primit informații deloc
Citeşte întreaga ştire: Scenariul de care școala românească se teme a devenit realitate! 99% dintre adolescenți folosesc inteligența artificială”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Fenomenul dezinformării

Riscurile legate de utilizarea AI nu sunt doar teoretice. Potrivit studiului, 80,96% dintre elevii chestionați au întâlnit online conținut fals, fie texte, imagini sau videoclipuri generate de inteligența artificială.

Totuși, doar 21,03% dintre ei verifică întotdeauna informațiile primite de la AI prin alte surse, în timp ce 11,59% nu fac niciodată acest lucru. Paradoxal, 82,95% dintre adolescenți consideră că pot identifica conținutul creat de AI.

Datele World Vision România arată că fenomenul se extinde și în mediul școlar: aproape o treime dintre respondenți au auzit de situații în care conținut fals despre elevi a fost distribuit în școală.

40% dintre respondenți folosesc AI pentru a primi sfaturi

Sondajul scoate în evidență și vulnerabilități legate de protecția datelor și sănătatea mintală a adolescenților. Aproape jumătate dintre ei recunosc că introduc, cel puțin ocazional, informații personale în aplicațiile AI, iar aproape 30% admit că sunt puțin sau deloc conștienți că aceste platforme pot stoca și analiza datele furnizate.

Pentru unii tineri, inteligența artificială devine și un spațiu de suport emoțional: aproape 40% declară că folosesc uneori sau frecvent AI pentru sfaturi legate de emoții, stres sau probleme personale.

Cu toate acestea, atunci când se confruntă cu dificultăți, majoritatea continuă să se bazeze pe părinți și familie ca primă sursă de sprijin, iar consilierul școlar este menționat de aproape un sfert dintre respondenți. Un procent mic, dar relevant, afirmă că nu ar discuta cu nimeni problemele lor.

Întrebați despre utilizarea AI în școală:

• 56,95% spun că ar trebui permisă, dar cu reguli clare
• 27,32% nu au o opinie formată
• 10,76% spun că ar trebui încurajată
• 4,97% spun că ar trebui interzisă

„Protecție reală, prin prevenție și educație”

World Vision România evidențiază, ca principală concluzie a studiului, că „siguranța copiilor în mediul digital, inclusiv în contextul inteligenței artificiale și al social media, înseamnă măsuri concrete”.

• strategie pentru folosirea AI în mod responsabil în școli, cu ghiduri clare pentru profesori și elevi privind utilizarea AI ca instrument educațional (ce este permis, ce nu, cum se verifică informațiile, ce date nu se introduc niciodata etc.);
• educație media și formare a competențelor despre AI în școală, cu accent pe verificarea informațiilor, dezinformare și protecția datelor, dezvoltarea gândirii critice și a obiceiurilor de verificare a conținutului, în special în social media;
• formarea profesorilor pentru a integra AI și educație digitală în predare;
• sprijin pentru părinți (școala părinților, ghiduri);
• sancțiuni pentru rețelele sociale pentru neaplicarea legislației și regulamentelor europene și naționale.

Grupul de respondenți a inclus adolescenți cu vârste cuprinse între 13 și 19 ani. Aceștia au fost selectați din comunitățile în care organizația desfășoară intervenții, iar opiniile lor reflectă experiențele și perspectivele tinerilor implicați în aceste programe. Rezultatele studiului nu pot fi generalizate la nivel național.