Guvernul Ciolacu, pas important pentru economia țării. Semnează un contract cu finanțare de 200 mil. euro din PNRR

Guvernul condus de Marcel Ciolacu urmează să semneze, miercuri, contractele de finanțare pentru programul de dezvoltare al industriei de microelectronică din România, finanțat cu aproximativ 200 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Evoluție importantă pe baza PNRR

Această semnare are loc cu o întârziere considerabilă față de celelalte state membre ale Uniunii Europene participante la același proiect. La evenimentul de semnare, ce marchează un pas important pentru acest sector strategic, și-a anunțat prezența și premierul Marcel Ciolacu.

Programul de finanțare este parte din Proiectul Important de Interes European Comun (IPCEI) în domeniul Microelectronicii și al Tehnologiilor de Comunicații. Acesta reprezintă un efort comun la nivel european pentru dezvoltarea unor sectoare strategice și esențiale pentru economia digitală și competitivitatea globală.

Însă, în România, implementarea proiectului a fost marcată de numeroase întârzieri. Acestea au fost semnalate de companiile și personalitățile implicate în proiect, care au criticat lipsa de acțiune din partea autorităților.

POLITICĂ

Scandal în jurul unei legi din PNRR: Trei absențe din conducerea PNL au făcut diferența

ACTUALITATE

Blocaj la „Marius Nasta”: șantier PNRR abandonat din cauza facturilor neplătite

Bogdan Costinescu, reprezentant al companiei NXP, una dintre companiile implicate în programul IPCEI, a subliniat că România este ultima țară care nu a semnat încă contractele de finanțare. În cadrul unei întâlniri organizate de Academia Română la începutul lunii, acesta a atras atenția că proiectele românești sunt strâns legate de cele derulate în alte state europene, precum Germania, Olanda și Austria, unde deja au început implementările.

El a subliniat că, deși cererile de finanțare au fost trimise și revizuite, proiectele din România nu au avansat din cauza întârzierilor administrative, ceea ce creează probleme în raport cu alte țări partenere din cadrul IPCEI.

„Suntem în relaţie cu autorităţile, în special cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Economiei şi Antreprenoriatului şi Turismului. Suntem într-o fază în care cererile de finanţare au fost trimise, plus trei intervenţii asupra lor bazate de feedbackul primit de la ministere.

Aşteptăm să se semneze cât mai curând. NXP este prezent în proiectul IPCEI în alte ţări Germania, Olanda şi Austria. În toate celelalte ţări lucrurile sunt în desfăşurare, au intrat în normal, raportări.

Noi suntem singurii care nu au semnat încă şi asta ne creează şi nişte probleme, de asta ar trebui să şi începem pentru că proiectele pe care le facem sunt legate de ceea ce fac şi celelalte ţări. Deci din punctul de vedere al ţărilor cu care noi lucrăm, noi suntem ultimii care aşteptam să fim să semnăm“, a declarat Bogdan Costinescu, reprezentant al NXP.

În cadrul aceleiași întâlniri, profesorul dr. Marius Enăchescu, directorul general al Centrului pentru Știința Suprafeței și Nanotehnologie din cadrul Universității Politehnica București, a criticat lipsa de implicare a ministerelor relevante în organizarea de evenimente și discuții care să ducă la rezultate concrete.

Profesorul Enăchescu a remarcat că, deși entitățile care colaborează în aceste proiecte sunt bine cunoscute și active de ani de zile, nu există o reprezentare oficială din partea ministerelor la aceste întâlniri. El a sugerat că ministerele ar trebui să fie cele care inițiază astfel de evenimente, astfel încât să se ajungă la soluții eficiente și productive.

Profesorul Enăchescu a menționat, de asemenea, că a depus eforturi susținute pentru a include România în programul IPCEI încă de la începutul inițiativei, dar că nu a primit niciun răspuns din partea autorităților, inclusiv de la niveluri înalte, precum Președinția sau Prim-Ministrul.

El a descris această lipsă de reacție drept o problemă majoră și a subliniat că, fără o strategie clară și o implicare activă din partea guvernului, România riscă să rămână în urmă în domeniul microelectronicii, un sector crucial pentru dezvoltarea economică viitoare.