Câte grame de unt poți mânca zilnic fără să-ți pui inima în pericol. Ce spun specialiștii despre porții

Consumul de unt a ieșit din umbra avertismentelor medicale și a ajuns vedeta farfuriei, împins de trendurile din rețelele sociale. O dieteticiană consultantă avertizează că nu o masă bogată face diferența, ci tiparul repetat luni și ani la rând.

Specialista spune că cea mai mare problemă apare atunci când răsfățul ocazional se transformă în obicei zilnic.

Cum a ajuns untul vedeta mesei, nu doar un ingredient

Obținut prin baterea smântânii până când grăsimea se separă de zer, untul a fost multă vreme însoțit de avertismente. Motivul ține de conținutul ridicat de grăsimi saturate, care pot crește colesterolul LDL, cel numit popular „rău”, și pot spori riscul de boli cardiace.

Numai că, în ultima perioadă, untul a scăpat de rolul de ingredient secundar. Întins pe pâine prăjită, topit în sosuri sau amestecat în aluatul de prăjituri, a devenit el însuși atracția mesei, iar rețelele sociale au accelerat trendul.

Sophie Medlin, dieteticiană consultantă la CityDietitians, trage linia între cele două situații.

„Nu e nimic rău în a savura ocazional unt de înaltă calitate, dar a-l transforma în vedeta fiecărei mese este cu totul altă poveste”, a declarat specialista.

Ce adaugă pâinea cu unt înainte de felul principal

Referitor la porții, dieteticiana spune că un strat subțire pe pâinea prăjită sau o cantitate mică folosită la gătit ar fi perfect rezonabile pentru majoritatea oamenilor. Problema ar apărea atunci când untul este pus în cantități mari pe pâine sau devine ingredient principal în mai multe mese pe zi.

Mai mult, pâinea cu unt servită înainte de masă ar adăuga un număr substanțial de calorii încă dinainte de a începe să mănânci. Iar din punct de vedere nutrițional, untul ar înlocui exact alimentele benefice pentru inimă: legumele, leguminoasele, cerealele integrale și sursele de grăsimi nesaturate.

Cifrele explică îngrijorarea. Un pachet obișnuit de 250 de grame conține în jur de 1.860 de calorii, aproape cât necesarul energetic zilnic al multor adulți. Tot acolo se găsesc 130 de grame de grăsimi saturate, de peste patru ori doza zilnică maximă recomandată bărbaților în Marea Britanie, de 30 de grame, și de peste șase ori pe cea recomandată femeilor, de 20 de grame.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca grăsimile saturate să nu depășească 10% din aportul caloric zilnic, adică în jur de 22 de grame la o dietă de 2.000 de calorii.

„O dietă constant bogată în grăsimi saturate poate crește colesterolul LDL («rău»), care este un factor de risc major pentru infarcturi și accidente vasculare cerebrale”, a precizat Sophie Medlin.

Untul aduce vitamine, dar nu e cea mai bună sursă

Asta nu înseamnă că untul ar fi nesănătos prin definiție. Consumat cu moderație, poate face parte dintr-o dietă echilibrată și aduce câțiva nutrienți utili.

Potrivit dieteticienei, untul furnizează vitaminele A și B12, conține cantități mici de vitamine D și E și asigură iod, dacă provine din lapte de la vaci care au primit supliment de iod. Adică ajută inclusiv la absorbția vitaminelor liposolubile. Numai că aceiași nutrienți s-ar găsi în multe alte alimente, cu mult mai puține grăsimi saturate.

„Untul nu este lipsit de valoare nutritivă”, a punctat specialista.

Ce arată studiile despre înlocuirea untului cu ulei de măsline

La capitolul alternative, uleiul de măsline ar fi un substitut mai bun pentru pâine. Studiile ample arată constant că înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate se asociază cu un nivel mai scăzut al colesterolului LDL și cu un risc redus de boli cardiace, motiv pentru care uleiul de măsline este piatra de temelie a dietelor mediteraneene.

Un studiu al Harvard T.H. Chan School of Public Health, publicat în martie 2025 în JAMA Internal Medicine pe 221.000 de persoane urmărite peste 30 de ani, a asociat consumul mare de unt cu un risc de deces prematur cu 15% mai mare. Înlocuirea unei linguri de unt pe zi cu ulei de măsline, de soia sau de rapiță a fost legată de un risc de deces mai mic cu 17%.

Cât despre margarină, aceasta variază în funcție de tip. Margarinele vechi conțineau grăsimi trans, dăunătoare, în timp ce cele moi, moderne, sunt fabricate din uleiuri vegetale, conțin mai multe grăsimi nesaturate decât untul și sunt adesea îmbogățite cu vitaminele A și D. Cele mai bune alegeri ar fi margarinele moi, la cutie, nu cele tari, sub formă de bloc.

Dieteticiana insistă că o singură masă în care te răsfeți nu îți determină sănătatea pe termen lung, pentru că organismul răspunde la modelul general al alimentației, de-a lungul lunilor și anilor.

„Problema apare atunci când rețelele sociale încurajează transformarea răsfățurilor ocazionale în obiceiuri zilnice”, a adăugat Sophie Medlin.