Cronica săptămânii internaționale: România și Polonia, alegeri prezidențiale decisive pentru Calea Europeană
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/04/CRONICA-INTERNATIONALA-BUN.jpg)
Cronica săptămânii internaționale: Noi pași spre încetarea războiului din Ucraina – se face schimbul de 1.000 de prizonieri din fiecare tabără. Duminica alegerilor prezidențiale în România și Polonia – moment istoric care va indica direcția celor două state europene.
- Discuțiile de pace de la Istanbul s-au încheiat
- Emmanuel Macron anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei
- Donald Trump anunță că va vorbi luni cu Putin
- SUA – discuții cu aliații săi europeni în legătură cu o reducere a forțelor americane din Europa
- Ungaria: Sprijinul surprinzător al lui Viktor Orbán pentru George Simion
- Vot decisiv și în Polonia: Electoratul alege între calea pro-UE şi cea MAGA
- Tensiuni la reuniunea NATO. Ministrul polonez de Externe: „Nu înțeleg ostilitatea Ungariei față de Ucraina”
- UE intenționează să impună taxe mai mari importurilor din Ucraina
- Austria își retrage sprijinul pentru ținta climatică a UE din 2040
- Trump își încheie turneul în Golf. Zeci de morți în Gaza
- Sănătatea Regelui Charles este precară. Suveranul a refuzat chimioterapia
Primele negocieri directe între Ucraina și Rusia, în prezența reprezentanților Turciei, s-au încheiat vineri la Istanbul după mai puțin de două ore. Negociatorii ruşi şi ucraineni au anunţat că au discutat despre condițiile unui armistiţiu și organizarea unei întâlniri între Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, solicitare venită din partea Ucrainei. Delegațiile au convenit asupra unui schimb de 1.000 de prizonieri din fiecare tabără. Cât privește un armistițiu, părțile s-au înțeles să „prezinte” şi să „detalieze” viziunea lor asupra unei astfel de încetări a focului, a spus șeful delegației ruse, Vladimir Medinski.
Kremlinul a anunțat sâmbătă, 17 mai, că președintele rus Vladimir Putin s-ar întâlni cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski, doar dacă se ajunge la anumite înțelegeri. Totuși, Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, nu a specificat ce acorduri ar fi necesare din punctul de vedere al Rusiei.
Amintim că Putin și Zelenski nu s-au mai întâlnit din decembrie 2019, potrivit Reuters.
Emmanuel Macron anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei
Emisarii ucraineni și ruși s-au întâlnit vineri, 16 mai, la Istanbul pentru primele negocieri dintre cele două părți de la primăvara anului 2022 încoace.
Pentru prima dată în trei ani, Rusia și Ucraina s-au întâlnit în alt loc decât pe un câmp de luptă, pentru discuții propuse de Vladimir Putin weekendul trecut.
Întâlnirea a avut loc vinerei, la prânz, la Palatul Dolmabahçe, în prezența secretarului de stat american Marco Rubio.
Din cauza absenței lui Vladimir Putin, Volodimir Zelenski nu a fost prezent la discuții.
În absența lui Vladimir Putin și a lui Volodimir Zelenski, prima întâlnire directă dintre negociatorii ruși și ucraineni din ultimii trei ani nu a reușit să producă niciun progres major, vineri, 16 mai. Cu toate acestea, s-a discutat despre posibilitatea unui armistițiu.
Donald Trump anunță că va vorbi luni cu Putin
Președintele american a anunțat sâmbătă, pe rețeaua sa socială Truth Social, că luni, la ora 10:00, va avea o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, relatează BFM TV.
Trump a declarat că va discuta apoi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, apoi cu diferiți membri ai NATO. „Sper că această zi va fi productivă, că va avea loc o încetare a focului şi că acest război foarte violent, un război care nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată, se va încheia”, a conchis el în mesajul său.
„Subiectele acestei convorbiri vor fi oprirea „băii de sânge” care ucide, în medie, peste 5.000 de soldați ruși și ucraineni pe săptămână, dar și comerțul”, a precizat Donald Trump pe Truth Social.
SUA vor avea discuții cu aliații săi europeni în legătură cu o reducere a forțelor americane din Europa
Statele Unite vor începe în acest an discuțiile cu aliații săi europeni în legătură cu reducerea forțelor americane din Europa, a afirmat vineri ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, transmite Reuters.
”Cu siguranță va fi după summitul NATO (de la Haga, din 24-25 iunie), cândva ulterior în cursul anului vom începe aceste discuții”, a spus Matthew Whitaker în timpul unei conferințe desfășurate în Estonia.
”Nu s-a decis nimic, dar vom avea aceste discuții în structura NATO”, a adăugat ambasadorul american.
În luna februarie, șeful Pentagonului, Pete Hegseth, le-a transmis țărilor aliate că ”realități strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei”.
Ungaria: Sprijinul surprinzător al lui Viktor Orbán pentru George Simion
Suveranist și pro-rus, George Simion are totul pentru a-l mulțumi pe premierul Viktor Orbá, titrează Liberation. Însă sprijinul acestuia din urmă pentru candidat, care a făcut remarci anti-maghiare în trecut, vine ca o surpriză pentru minoritatea maghiară din România.
De la revenirea la putere în 2010, premierul național-populist Viktor Orbán a răsfățat minoritățile maghiare care trăiesc în țările vecine, iar populația maghiară de un milion de locuitori din România a fost deosebit de bine deservită. Școlile, bisericile, asociațiile și partidul lor, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), primesc subvenții generoase de la Budapesta și au drepturi de vot limitate în alegerile parlamentare maghiare. Rezultatul: partidul lui Orbán a câștigat aproape 90% din voturile acestor cetățeni din diaspora.
Imaginați-vă uimirea lor când, într-un discurs rostit pe 9 mai la Abația Tihany (la 100 km sud-vest de Budapesta), Viktor Orbán și-a dat sprijinul candidatului de extremă dreapta la alegerile prezidențiale din România. „Domnul Simion a spus, și citez: «A venit momentul unei Europe a națiunilor, o Europă creștină, în care vom lupta pentru dreptul nostru de a fi cetățeni europeni.»” Această afirmație nu a fost făcută în Ungaria, ci în România vecină. Și o susținem întru totul, a spus Orban.
Vot decisiv și în Polonia: Electoratul alege între calea pro-UE şi cea MAGA
Polonezii votează duminică în cadrul unor alegeri prezidenţiale despre care guvernul proeuropean de la Varşovia spune că pot relansa campania sa democratică aflată în impas, iar adversarii săi naţionalişti o văd ca pe o şansă de a pune Polonia pe o cale inspirată de preşedintele american Donald Trump, comentează Reuters.
Sondajele de opinie îl arată pe primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, în vârstă de 53 de ani, un aliat al coaliţiei de guvernare, drept câştigătorul potențial, deşi cel mai probabil numai după încă un tur de scrutin, care va avea loc la 1 iunie. Pe locul al doilea în sondaje pentru înlocuirea actualului preşedinte Andrzej Duda, aliatul naţionaliştilor, care îşi încheie cele două mandate, se află boxerul amator şi istoricul conservator Karol Nawrocki, 42 de ani, care este susţinut de partidul naţionalist de opoziţie Lege şi Justiţie (PiS). Candidatul extremei drepte Slawomir Mentzen, 38 de ani, ocupă locul al treilea. Ambii sunt fani ai lui Trump, cu mişcarea sa Make America Great Again (MAGA), iar poziţia lor este antiimigraţie şi sunt înscrişi într-o cruciadă împotriva valorilor liberale „woke”.
Tensiuni la reuniunea NATO. Ministrul polonez de Externe: „Nu înțeleg ostilitatea Ungariei față de Ucraina”
Miniştrii de externe ai Poloniei şi Ungariei au avut un moment tensionat la reuniunea NATO din Turcia, de joi. Discuțiile au început legate de scandalul de spionaj dintre Budapesta şi Kiev.
Peter Szijjarto, șeful diplomației maghiare, l-a atacat pe Radoslaw Sikorski, ministrul polonez de Externe, în cadrul discuțiilor purtate la reuniunea NATO.Ministrul polonez i-a răspuns omologului său ungur, pe X, că nu înțelege de ce Ungaria este atât de ostilă față de Ucraina, țară invadată în 2022 de către Rusia.
Șeful diplomaţiei din Ungaria, Pete Szijjarto, a scris pe X că la reuniunea informală a miniştrilor de externe ai NATO din Antalya, omologul său polonez „a repetat ca un papagal tezele campaniei calomnioase a Ucrainei împotriva noastră”. El a mai spus că Radoslaw Sikorski este „unul dintre cei mai mari susţinători ai războiului” şi a respins „acuzaţiile” acestuia, fără a preciza care au fost acestea.
Radoslaw Sikorski a preluat postarea lui Szijjarto explicând că a întrebat la reuniunea ministerială a NATO din Turcia dacă serviciile secrete militare maghiare au efectuat într-adevăr operaţiuni în Transcarpatia, aşa cum susţine Ucraina.
UE intenționează să impună taxe mai mari importurilor din Ucraina
„Măsurile tranzitorii” care vor fi instituite de UE vor intra în vigoare în iunie, când expiră măsurile speciale. Revenirea la condițiile comerciale de dinainte de război va reduce veniturile Ucrainei cu aproximativ 3,5 miliarde de euro pe an.
Uniunea Europeană se pregătește să impună tarife mult mai mari importurilor din Ucraina. Această decizie ar putea afecta economia Kievului într-un moment crucial al luptei împotriva agresiunii rusești. Financial Times scrie că, potrivit diplomaților, decizia de a pune capăt brusc acordurilor comerciale speciale care permiteau importarea în UE a majorității mărfurilor ucrainene fără taxe vamale a fost luată după ce Polonia a luat inițiativa de a proteja fermierii din blocul comunitar.
UE are deja un acord de liber schimb cu Ucraina, dar după invazia Moscovei din 2022, blocul comunitar a mers mai departe și a suspendat temporar tarifele rămase. Aceste măsuri expiră pe 6 iunie, iar UE intenționează să le înlocuiască cu „măsuri tranzitorii” în timp ce ambele părți lucrează la un acord comercial.
Austria își retrage sprijinul pentru ținta climatică a UE din 2040
Austria s-a distanțat oficial de obiectivul Uniunii Europene privind reducerea cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, marcând o schimbare semnificativă de politică față de fosta guvernare ecologistă.
Noua coaliție de la Viena, formată din Partidul Poporului (ÖVP), social-democrați și liberalii de la NEOS, a transmis prin Ministerul Agriculturii și Mediului că susține o abordare echilibrată, care să asigure competitivitatea Europei, securitatea alimentară și o tranziție justă, fără a sprijini explicit ținta de 90%.
Această repoziționare politică a fost confirmată într-un răspuns oficial oferit publicației Politico, în care se subliniază că Austria va analiza în detaliu propunerea legislativă a Comisiei Europene privind țintele climatice, atunci când aceasta va fi formulată concret. Între timp, guvernul de la Viena evită să își asume angajamente clare în privința obiectivului propus.
Trump își încheie turneul în Golf. Zeci de morți în Gaza
Donald Trump a încheiat vineri, în Emiratele Arabe Unite, un turneu în Golf marcat de promisiuni de investiții uimitoare, dar și de o deschidere istorică față de Siria și optimism în problema nucleară.
După ce a încasat 600 de miliarde de dolari în Arabia Saudită și un contract de 200 de miliarde de dolari pentru Boeing în Qatar, președintelui american i s-au promis joi, la Abu Dhabi, investiții de 1,4 trilioane de dolari pe parcursul a zece ani.
Și, pe lângă anunțul făcut joi în Qatar conform căruia sancțiunile împotriva Siriei vor fi ridicate, Donald Trump a afirmat că Washingtonul și Teheranul se apropie de un acord privind programul nuclear iranian, în urma a patru runde de discuții între cele două țări în ultimele săptămâni.
Sănătatea Regelui Charles este precară. Suveranul a refuzat chimioterapia
În ultimele săptămâni, sănătatea Regelui Charles a stârnit numeroase speculații. Absența sa de la înmormântarea Papei Francisc, unde a fost înlocuit de Prințul William, precum și decizia de a nu participa la inaugurarea Papei Leon, au alimentat îngrijorările.
Surse din interiorul Casei Regale ua declarat pentru NewsNationNow că „Charles este într-adevăr un om bolnav și are cancer”, adăugând că Regele „a refuzat chimioterapia și a decis un tratament mai puțin invaziv”. Deși relația dintre Harry și tatăl său este tensionată, „Harry ar trebui să fie la curent cu toate acestea prin intermediul unor canale secrete”.
Tom Sykes, redactorul-șef european al publicației Daily Beast, a dezvăluit într-un podcast că „planurile de succesiune se pregătesc”, deoarece „nimeni nu se așteaptă cu adevărat ca Charles să trăiască mai mult de trei sau patru ani”.