Singurul ministru pe care Nicușor Dan îl vrea sigur în noul Guvern

Într-un peisaj politic unde incompetența se poartă ca decorație de piept și diploma e frecție la CV, faptul că un om ca Daniel David rămâne în picioare și, mai mult, e invitat să continue, e o veste bună. Poate chiar una esențială.

Nicușor Dan, noul președinte al României, a anunțat că Daniel David este singurul ministru din actualul guvern pe care îl dorește, categoric, în echipa viitoare. Fără ezitări, fără „vom vedea”. Un semnal clar: Educația nu mai e decor electoral, ci nucleu de reconstrucție.

Cine e Daniel David?

Nu e influencer. Nu face show-uri la televizor. Nu dă vina pe sorosiști, pe masoni sau pe reptilieni pentru eșecurile sistemului. E psiholog, profesor, cercetător, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, și una dintre cele mai respectate voci academice din România.

Născut în 1972 la Satu Mare, și-a făcut cariera fără compromisuri, fără să se bage în jocuri de culise, fără să accepte sinecuri mascate. Este, printre altele, profesor asociat la Icahn School of Medicine din New York, a condus cercetare la prestigiosul Albert Ellis Institute și este membru activ în Academia Română și în Academia Europeană.

12:44, 12.07.2025 • Educație

Daniel David – ministrul lucid într-un sistem isterizat: educația între normă, bursă și haos bugetar

13:33, 11.07.2025 • Educație

Profesorii suplinitori, excluși din sistem din toamnă. Ministrul Educației: „Trebuie să înțelegem vremurile în care trăim”

Cu alte cuvinte, omul nu și-a luat doctoratul la „Universitatea Facebook” și nici nu a condus „Centrul de gândire strategică din Videle”. E un profesionist autentic. Un constructor de școală. Un reformator cu capul pe umeri.

Ce a făcut până acum ca ministru?

A fost numit ministru al Educației în decembrie 2024, într-un moment de criză profundă a învățământului românesc. Proiectul „România Educată” fusese un eșec declarat, iar Educația era din nou cenușăreasa politică: subfinanțată, fragmentată, decuplată de la realitate.

În câteva luni, David n-a făcut minuni, dar a trasat direcții serioase: a cerut finanțare predictibilă pentru universități, a început reformarea mecanismelor de evaluare și acreditare și a adus din nou în discuție necesitatea unei educații bazate pe știință, nu pe tradiționalism inert sau pe ideologii de cafenea.

Mai mult, s-a poziționat ferm împotriva pseudoștiinței, a imposturii academice și a aberațiilor promovate sub pretext de „libertate de opinie”. Într-o țară unde încă mai există „profesori” care predică împotriva vaccinurilor sau a evoluției, David a pus piciorul în prag.

De ce îl păstrează Nicușor Dan?

Pentru că are nevoie de o ancoră de seriozitate. Pentru că nu vrea să repete greșelile „celorlalți reformatori” care au venit cu intenții bune, dar s-au pierdut în combinații. Pentru că știe că fără o reformă profundă în Educație, toate celelalte promisiuni devin praf în vânt.

Educația e cheia. Dacă nu ridici nivelul de alfabetizare funcțională, dacă nu modernizezi școala, dacă nu formezi gândire critică, vei guverna o populație ușor de manipulat și greu de mobilizat. Adică fix ce ne-a adus în pragul abisului cu partide extremiste și lideri de carton.

Prin Daniel David, Nicușor Dan dă un semnal clar: Educația nu se negociază. Nu se dă pe mâna amatorilor. Nu e experiment ideologic. E infrastructură de viitor.

Ce urmează?

Daniel David trebuie să vină cu un proiect major de reformă. Nu peticeli, nu circuite birocratice, ci un plan clar, finanțat, etapizat. A promis că va face acest lucru, iar președintele l-a validat în avans.

Va reuși? Rămâne de văzut. Dar cel puțin știm că are instrumentele mentale și integritatea necesară pentru a încerca. Și în România de azi, asta e deja enorm.

Într-o țară obosită de impostură, un profesor serios poate deveni simbol de speranță.

Dacă vrem ca școala să nu mai fie o fabrică de frustrări și abandon, atunci avem nevoie de oameni ca Daniel David nu doar în ministere, ci și în discursul public, în media, în cultura civică.

Noul președinte a făcut o alegere bună. Acum rămâne să vedem dacă și restul clasei politice e capabilă să înțeleagă că un ministru competent face mai mult decât zece demagogi de talk-show.