De ce se retrage Ungaria din Curtea Penală Internațională

Parlamentul Ungariei a aprobat marți un proiect de lege prin care va începe procesul de retragere a țării din Curtea Penală Internațională (CPI). Luna trecută, premierul Viktor Orban declara că CPI „nu mai este o instanță imparțială, o instanță a statului de drept, ci mai degrabă o instanță politică”.

Guvernul lui Viktor Orban a anunțat această măsură la 3 aprilie, la scurt timp după ce liderul israelian Benjamin Netanyahu a sosit în Ungaria pentru o vizită de stat, într-o rară călătorie în străinătate. Pe numele său a fost emis un mandat de arestare de către CPI.

Ungaria a respins ideea arestării premierului israelian și a numit mandatul „obraznic”.

Recent, premierul maghiar Viktor Orban a vorbit și despre o proiectată vizită la Budapesta a lui Vladimir Putin, într-un viitor nu prea îndepărtat. Și pe numele acestuia CPI a emis un mandat internațional de arestare.

Președinția Adunării statelor părți la CPI și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acest demers, potrivit Reuters.

Curtea Penală Internațională a fost înființată în urmă cu mai bine de două decenii pentru a urmări în justiție persoanele acuzate de crime de război, crime împotriva umanității și genocid.

Ungaria este membru fondator al CPI și a ratificat documentul său fondator în 2001. Cu toate acestea, legea nu a fost promulgată.

Proiectul de lege privind retragerea din CPI a fost adoptat marți, 134 de deputați votând pentru și 37 împotrivă.

„Ungaria respinge ferm utilizarea organizațiilor internaționale – în special a instanțelor penale – ca instrumente de influență politică”, se arată în proiectul de lege, prezentat de vicepremierul Zsolt Semjen, pe site-ul parlamentului.

Netanyahu a numit decizia Ungariei de a părăsi CPI o „decizie îndrăzneață și bazată pe principii”.