Cercetare de ochii lumii în turism, deficit real de miliarde în conturi

România se confruntă cu probleme structurale majore în sectorul turistic, în ciuda eforturilor punctuale de cercetare și promovare, relevă un document oficial semnat de Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educației. În anul 2024, balanța de plăți în turism a înregistrat un deficit de aproape 4,3 miliarde de euro, un dezechilibru persistent care afectează competitivitatea turismului național.

Cercetare cu impact indirect și fragmentat

Potrivit documentului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT), principala instituție publică dedicată cercetării în acest domeniu, a derulat anul trecut doar 11 proiecte, dintre care o parte semnificativă au vizat activități la nivel local sau au fost finanțate din fonduri europene.

Astfel, trei proiecte au fost derulate în cadrul Programului Nucleu, unul în cadrul Programului Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare (PNCDI III), iar alte trei proiecte au fost comandate de autorități publice locale pentru reevaluarea potențialului turistic în localități din județele Cluj, Brăila și Vâlcea. În plus, patru proiecte de cooperare internațională au beneficiat de finanțare europeană.

Deși rezultatele acestor studii pot facilita accesul localităților la fonduri guvernamentale de dezvoltare turistică, contribuția INCDT este descrisă în document drept una indirectă, iar impactul asupra turismului național rămâne greu de cuantificat.

Balanța de plăți în turism: un deficit cronic

Datele prezentate de INCDT arată că în 2024 cheltuielile românilor în străinătate au totalizat 9,617 miliarde de euro, în timp ce cheltuielile turiștilor străini în România au însumat doar 5,319 miliarde de euro. Rezultatul este un deficit de 4,298 miliarde de euro — echivalent cu 14,6% din soldul contului curent.

07:38, 08.06.2025 • NECONVENTIONAL

Au existat Adam și Eva? Oamenii de știință vin cu dovezi

06:19, 05.06.2025 • POLITICĂ

România alocă cei mai puțini bani pentru cercetare. Năsui vrea să mai taie, Stoiciu îi dă peste nas

Această situație nu este nouă: România înregistrează în mod constant un deficit în balanța de plăți în turism de peste trei decenii. În anii ’90, acesta reflecta un turism național insuficient dezvoltat. Ulterior, aderarea la Uniunea Europeană și creșterea nivelului de trai au alimentat apetitul românilor pentru călătorii externe, însă România nu a reușit să atragă un flux echivalent de turiști străini.

Politici insuficiente și măsuri propuse

Documentul semnalează lipsa unei politici naționale coerente pentru reducerea acestui dezechilibru. Printre măsurile propuse de INCDT se numără:

• revizuirea urgentă a strategiilor existente în domeniul turismului;

• creșterea bugetului pentru promovarea României pe piețele externe;

• simplificarea și extinderea programului de stimulente pentru atragerea turiștilor străini;

• conștientizarea agențiilor de turism pentru a orienta o parte din activitate către incoming, nu doar către vânzarea de pachete pentru destinații externe;

• înființarea unei Organizații Naționale de Management al Destinației „Visit România”;

• sprijinirea operatorilor naționali de transport aerian, pentru a limita ieșirea de capital prin achiziția de servicii de transport de la companii străine.

În prezent, România nu dispune de o organizație națională dedicată exclusiv promovării și managementului destinației turistice, iar multe dintre instrumentele existente — inclusiv schema de ajutor de minimis pentru incoming — sunt considerate inadecvate și birocratice.

Ce a ajutat concret cercetarea în turismul românesc (potrivit documentului oficial):

• sprijin punctual pentru autoritățile locale — prin studiile realizate de INCDT pentru reevaluarea potențialului turistic în localități din Cluj, Brăila și Vâlcea; aceste studii permit localităților să acceseze fonduri guvernamentale pentru dezvoltare turistică.
• participare în proiecte europene — care au sprijinit teme specifice: cicloturism (Inclusive Border Cycling), turism durabil în Bucovina (ETIRD-ECO), economie circulară în turism (Advance Circular), turism pentru tineri (MINETOUR). Asta a adus cunoaștere și bune practici în anumite regiuni.
• creșterea vizibilității unor nișe turistice — proiectele europene și studiile locale pot contribui la diversificarea ofertei turistice (cicloturism, turism ecologic, turism local).

Ce NU a reușit să facă cercetarea (potrivit documentului și a realității structurale evidențiate):

• nu a contribuit semnificativ la reducerea deficitului de balanță de plăți în turism — impactul asupra turismului național e descris drept „indirect și greu de cuantificat”.
• nu a susținut formularea unor politici naționale eficiente — lipsește încă o strategie coerentă pentru atragerea turiștilor străini.
• nu a influențat suficient politicile de marketing turistic — România nu are încă o organizație de management național al destinației, iar promovarea e fragmentată și subfinanțată.
• nu a generat soluții sistemice pentru problemele structurale: România continuă să fie mai degrabă o piață emițătoare de turiști, iar cercetarea nu a reușit să inverseze acest trend.

r1080A