Europa își lansează propriii sateliți spioni: un pas decisiv spre autonomie strategică și securitate spațială

Uniunea Europeană intră într-o nouă eră a apărării și securității prin dezvoltarea unei rețele avansate de sateliți spioni, capabili să furnizeze imagini geointeligență de înaltă rezoluție direct către capitalele statelor membre, la intervale de doar 30 de minute.

UE lansează sateliţi spioni

Publicaţia Puterea Financiară relatează că anunțul a fost făcut de comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, în cadrul unei reuniuni a Agenției Spațiale Europene, marcând un moment crucial în transformarea capacităților de monitorizare și reacție ale Europei în fața crizelor și amenințărilor globale.

În prezent, statele membre ale Uniunii Europene dispun de sateliți naționali care transmit date rareori, uneori doar o dată pe zi, ceea ce limitează capacitatea de intervenție rapidă în situații critice. Noul sistem propus va permite o actualizare aproape în timp real a imaginilor satelitare, oferind o imagine constantă și precisă asupra evenimentelor în desfășurare, fie că este vorba despre mișcări militare, dezastre naturale sau atacuri hibride. Kubilius a subliniat că această capacitate este „crucială” pentru viitorul apărării europene.

În paralel cu această rețea de sateliți spioni, Uniunea Europeană intenționează să consolideze și sistemul său de navigație Galileo, alternativa europeană la GPS. În contextul în care infrastructurile critice devin tot mai vulnerabile la atacuri cibernetice și interferențe externe, dezvoltarea unor sisteme de poziționare reziliente și sigure devine esențială. Galileo va beneficia de îmbunătățiri semnificative, urmând să asigure poziționare militară de mare precizie, esențială în misiunile de apărare, salvare și gestionare a crizelor.

Această strategie spațială face parte dintr-o viziune mai amplă a Uniunii Europene pentru anii următori. Comisia Europeană va publica în curând planul de cheltuieli pentru perioada 2028–2035, un document care va reflecta noile priorități în materie de apărare și tehnologie spațială. Se așteaptă ca bugetul alocat să depășească considerabil pragul de 15 miliarde de euro stabilit pentru programele Galileo și Copernicus. În plus, în noiembrie, la Bremen, statele membre ESA vor discuta un plan suplimentar pe trei ani, în valoare estimată de peste 21 de miliarde de euro, destinat extinderii rețelei de observație și susținerii noilor programe de securitate spațială.

Kubilius a declarat că anul 2025 reprezintă un „punct de cotitură” pentru politica spațială europeană, cu decizii care vor influența nu doar următorul deceniu, ci și viitorul strategic al continentului. El a adăugat că, într-un peisaj geopolitic tot mai tensionat, unde marile puteri își sporesc investițiile în tehnologie militară spațială, Europa nu mai poate rămâne dependentă de sisteme externe sau expusă la riscuri de securitate.

Totuși, provocările sunt multiple: realizarea tehnică a unei rețele satelitare performante, finanțarea la scară largă și cooperarea eficientă între statele membre rămân obiective complexe. De asemenea, va fi necesar un echilibru între nevoia de securitate și cerințele de transparență democratică, pentru a asigura sprijinul public pe termen lung.