The Telegraph: „Tata înjură uneori”: NATO l-a învins ușor pe Trump

Publicat: 26 iun. 2025, 16:12, de Nitulescu Gabriel, în Internațional

Donald Trump.

Liderul american s-a întors la Washington cu un sentiment de satisfacție după summitul de la Haga. NATO l-a învins pe Trump prin diplomație blândă.

Summitul NATO de la Haga, care a avut loc pe fondul unei situații geopolitice din ce în ce mai amenințătoare, a devenit un model de diplomație extrem de profesionistă și, în același timp, un simbol al profundei asimetrii din relațiile dintre Statele Unite și aliații săi europeni, scrie The Telegraph.

Figura centrală a summitului a fost Donald Trump, pe care conducerea Alianței l-a copleșit literalmente cu onoruri pentru a nu-i oferi șansa de a distruge unitatea transatlantică.

Spectacol pentru un singur public

Summitul a fost pus în scenă ca un spectacol elaborat – cu intrări separate, o recepție regală, o cină într-un palat din secolul al XVII-lea și o atmosferă atent măsurată de respect absolut față de președintele SUA. Fiecare gest, fiecare cuvânt, a fost menit să întărească sentimentul de grandoare al lui Trump.

Mark Rutte, secretarul general al NATO și un politician olandez experimentat, nu se juca doar cu publicul – se juca cu emoțiile lui Trump. L-a numit pe Trump „un tată care uneori trebuie să înjure”, un compliment diplomatic menit să cimenteze alianța în mintea lui Trump ca o structură care nu numai că îl respectă, dar îl adoră.

O declarație extrem de scurtă

Cel mai scurt comunicat al summitului NATO din istorie — doar 424 de cuvinte — nu a fost o întâmplare, ci rezultatul unei strategii atente de a evita orice l-ar fi putut irita pe Trump. Nu a menționat condamnarea Rusiei pentru agresiunea sa în Ucraina. Singura mențiune privind sprijinul pentru Ucraina a fost superficială, fără nicio referire la motivele sau mijloacele de asistență.

Acest gest – tăcere în loc de condamnare – a fost un semnal clar: Alianța a ales compromisul pentru a menține implicarea americană, ceea ce este esențial.

Diplomația concesiilor: noua formulă a NATO

Principala realizare a summitului a fost confirmarea de către SUA a angajamentului său față de Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Însă, în schimb, Europa a fost de acord cu o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare – de la 2% din PIB la 3,5%, plus încă 1,5% pentru modernizarea infrastructurii. Acesta a fost un pas fără precedent pe care SUA îl ceruse de ani de zile.

Această evoluție demonstrează dependența incontestabilă a NATO de puterea militară americană: 66% din totalul cheltuielilor de apărare ale Alianței sunt acoperite de Statele Unite. Toate celelalte 31 de țări la un loc cheltuiesc mai puțin decât America singură.

Doar Spania a refuzat să respecte noile standarde de cheltuieli, spre marea nemulțumire a lui Trump. Acesta a promis că va „negocia intens” cu Madridul, Trump amenințând cu represalii comercială.

Prețul compromisului

Dincolo de toate succesele sale diplomatice, summitul de la Haga a scos la iveală și o slăbiciune a Alianței: nevoia de a sacrifica principiile de dragul stabilității. Refuzul de a condamna direct Rusia, concesiile făcute lui Trump și personificarea summitului de către o singură persoană au arătat cât de dependentă a devenit NATO de loialitatea Washingtonului – și a lui Donald Trump personal.

„Dacă ar fi spus adevărul și ar fi dat vina pe un alt «prieten al tatălui», Vladimir Putin, acesta nu ar fi aprobat. Tata a plecat acasă fericit, dar satisfacția lui a venit cu un preț”, a conchis publicația.

Summitul NATO 2025 – principalele știri și rezultate

La summit, cele 32 de state membre au convenit asupra unui nou obiectiv: creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB (3,5% pentru armată, 1,5% pentru infrastructură). Aceasta a fost o concesie majoră pentru președintele SUA, Donald Trump, care, în schimb, și-a reafirmat angajamentul față de Articolul 5 privind apărarea colectivă.

Summitul a fost scurt și personalizat: Trump a fost întâmpinat cu onoruri regale, iar declarația s-a limitat la o pagină. Pentru prima dată din 2022, textul nu a menționat condamnarea Rusiei, iar sprijinul pentru Ucraina a fost exprimat fără detalii.

Membrii NATO se tem mai mult de Trump decât de Putin, scrie The Times

Lașitatea nu este un apanaj al NATO, dar a dominat summitul alianței de la Haga, din 25 iunie, scrie la rândul său editorialistul Edward Lucas de la The Times. Potrivit acestuia, liderii alianței s-au reunit în orașul olandez și au arătat că se tem mai mult de președintele american Donald Trump decât de dictatorul rus Vladimir Putin.

„Pentru a-l îmbuna pe președintele SUA, au scurtat agenda, au împins Ucraina în plan secund, au minimalizat amenințarea din partea Rusiei, au făcut promisiuni deșarte și au evitat să ia decizii urgente. A funcționat – deocamdată”, a subliniat Lucas.

Primul care l-a impresionat pe Trump a fost secretarul general al NATO, Mark Rutte. Acesta i-a mulțumit președintelui SUA pentru că i-a convins pe aliați să accepte un nou obiectiv de cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB și a subliniat:

„Europa va plăti scump, așa cum se cuvine, iar aceasta va fi victoria voastră.”

Țările apropiate geografic de Rusia ating deja și chiar depășesc nivelul de 5%, dar nu pot compensa decalajul din alte domenii.

„Lituania poate cheltui 100%… dar tot nu va fi suficient pentru a-i acoperi pe cei care nu își îndeplinesc obligațiile”, a subliniat fostul ministru de externe al țării, Gabrielius Landsbergis.

Spania, la rândul său, declară că va face tot ce i se cere, dar nu va cheltui 5%. Cât despre Belgia și Slovacia, acestea ezită public. Alte țări se plâng în privat că procentul este prea mare.

Cheltuielile militare au distrus URSS

Lucas a subliniat că cheltuielile militare mari sunt nepopulare din punct de vedere politic și distructive din punct de vedere economic.

„A distrus Uniunea Sovietică”, a spus un participant la summit.

În același timp, autorul materialului a subliniat:

„Aliații europeni ai NATO la un loc sunt de zece ori mai bogați decât Rusia. Dacă și-ar cheltui corect chiar și bugetele de apărare existente, treaba ar fi făcută. Promisiunile de a cheltui mulți bani în viitor nu vor umple acum lacunele periculoase din domeniul apărării și descurajării.”

În același timp, așa cum a amintit observatorul, promisiunile anterioare ale NATO față de Ucraina nu au fost îndeplinite, dar nici anulate. În special, președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a fost prezent la reuniunea liderilor, dar a avut ocazia să discute situația din țara sa la acest summit.

„Chiar și discuția directă a liderului ucrainean cu președintele SUA a fost politicoasă. Trump a spus că «nu putea fi mai amabil», sugerând că ar putea vinde Ucrainei sistemele de apărare aeriană Patriot, de care are mare nevoie. Vestea plăcută a venit la o conferință de presă care l-a arătat pe președintele SUA într-o dispoziție în mare parte veselă. Cel mai important, el a recunoscut că, acum, colegii săi din NATO i-au schimbat perspectiva asupra alianței, arătând că «acești oameni își iubesc cu adevărat țările; acesta nu este furt», a remarcat Lucas.”

Vulnerabilitatea alianței în fața capriciilor președintelui SUA

Însă Trump a fost criticat pentru că a pus la îndoială angajamentul fundamental al NATO față de apărarea colectivă, afirmând că angajamentul SUA de a apăra Europa depinde de modul în care se aplică una dintre „numeroasele definiții” ale Articolului 5.

„Așa cum se întâmplă adesea în declarațiile lui Trump, exista un sâmbure de adevăr în asta. Cele 145 de cuvinte din clauza cea mai citată a Cartei Atlanticului nu fac decât să încurajeze, nu să oblige, Aliații să se apere reciproc în cazul unui atac. Dacă evaluăm amploarea provocării, mai degrabă decât potențialul de dezastru, imaginea arată diferit. O atenție deosebită la starea de spirit și alegerea cuvintelor lui Trump subliniază vulnerabilitatea Alianței la capriciile președintelui”, a analizat autorul materialului.

Potrivit lui Lucas, NATO se bazează pe Statele Unite pentru a acoperi multe lacune, inclusiv aprovizionarea limitată cu muniții și piese de schimb, apărarea aeriană și antirachetă, puterea de foc cu rază lungă de acțiune și „capacități de sprijin” importante, cum ar fi informațiile și logistica.

„Aceste resurse sunt deja extrem de limitate: «doar câte unul din toate»”, a declarat generalul Ben Hodges, fost comandant al armatei americane în Europa.

După cum a subliniat editorialistul, aliații consideră abordarea lui Trump confuză, ceea ce l-ar putea deruta pe Putin, deoarece uneori ambiguitatea prevalează asupra clarității. Cu toate acestea, întârzierile și indecizia sunt încă prezente. Potrivit lui Landsbergis, „Ucraina dispare din vedere”.

Controverse pe bugetul de apărare în SUA

În cererea sa de buget de 893 de miliarde de dolari adresată Congresului pentru anul viitor, președintele american Donald Trump a propus creșterea salariilor militare și intensificarea producției de rachete și drone de înaltă tehnologie. Dar a propus și măsuri de reducere a costurilor prin reducerea locurilor de muncă din Marină și a numărului de nave și avioane de vânătoare achiziționate, relatează Reuters.

Bugetul solicitat pentru apărare și securitate națională pentru 2026 este de 892,6 miliarde de dolari. Acesta este neschimbat față de anul curent.

În bugetul pe 2026, Trump a solicitat mai puține avioane de vânătoare F-35 fabricate de Lockheed Martin. Publicația amintește că în ultimul său an de mandat, fostul președinte Joe Biden a solicitat 68 de avioane de vânătoare F-35 în anul fiscal 2025, în timp ce solicitarea lui Trump pentru anul fiscal 2026 prevede achiziționarea a doar 47 de avioane de vânătoare (de toate tipurile). Reuters mai scrie că reducerea achizițiilor de avioane de vânătoare a provocat dezbateri în Congres, deoarece proiectul de lege al Comisiei de Apărare vrea să crească achizița de avioane F-35 la 69 de unități în 2026, cu unul mai mult decât în solicitarea lui Biden.

Reduceri de personal în armata SUA

Trump a solicitat doar trei nave de război în buget. Potrivit Reuters, achiziționarea navelor din clasa Virginia fabricate de General Dynamics și Huntington Ingalls Industries, precum și a altor 15 nave, va fi inclusă într-un proiect de lege separat de creditare.

Bugetul include o creștere salarială de 3,8% pentru personalul militar, precum și reduceri de cheltuieli prin scoaterea din uz a armelor învechite, inclusiv nave și aeronave. Conform planului, Marina își va reduce forța de muncă civilă cu 7.286 de persoane.

Bugetul prevede achiziționarea unui număr relativ mic de rachete de precizie, care vor înlocui rachetele tactice ale armatei (ATACMS) utilizate în Ucraina. De asemenea, se observă că în buget au fost majorate cheltuielile pentru drone mici. Potrivit autorului materialului, această decizie a fost luată după concluziile trase în urma operațiunilor militare din Ucraina, unde vehiculele aeriene fără pilot s-au dovedit a fi o parte integrantă a operațiunilor de luptă ieftine, dar extrem de eficiente.

Autorul articolului scrie că bugetul demonstrează concentrarea Pentagonului pe achiziționarea de muniții și sisteme de armament cheie. Aceasta înseamnă că Forțele Aeriene ale SUA continuă să investească în rachete aer-aer comune cu rază extinsă de acțiune și rachete antinavă cu rază lungă de acțiune, care ar putea fi mai eficiente în Pacific.

Comentând solicitarea bugetară, Casa Albă a declarat că finanțarea va fi utilizată pentru a descuraja agresiunea chineză în regiunea Indo-Pacifică și pentru a revigora baza industrială de apărare.

Bugetul include, de asemenea, măsuri legate de armele nucleare implementate de Departamentul Energiei și o finanțare sporită pentru securitatea internă. Dar nu include fonduri pentru un nou sistem de apărare aeriană, scutul antirachetă Golden Dome. Trump l-a trimis Congresului într-o solicitare separată de buget.

Utilizarea luptătorilor F-35

Departamentul Apărării al SUA, în cererea sa privind apărarea, a propus, de asemenea, înjumătățirea numărului de avioane de vânătoare F-35 care urmează să fie achiziționate pentru Forțele Aeriene – de la 48 la 24 de unități. Presa a remarcat că aceasta este cea mai mică cifră pentru întreaga perioadă de implementare a programului de apărare al SUA.

În același timp, achiziționarea acestui tip de avioane de vânătoare este mai mare în cazul Regatului Unit, care intenționează să achiziționeze 12 aeronave din generația F-35A. Aceste avioane de vânătoare au o gamă largă de aplicații, fiind purtătoare nu doar de arme convenționale, ci și de arme nucleare.

Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmărește Puterea.ro și pe canalul de WhatsApp