Un document de la Finanțe dezvăluie marea fumigenă a digitalizării fiscale – promisiuni mari, rezultate mici

Reforma administrării fiscale din România, intens promovată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), mizează pe digitalizare ca principal motor pentru creșterea veniturilor la buget și reducerea evaziunii.

Cu toate acestea, un document recent al Ministerului Finanțelor scoate la iveală o serie de neconcordanțe și limite ale acestui proces. Analiza oficială aduce în prim-plan nu doar măsurile propuse, ci și dificultățile întâmpinate.

Documentul conține, printre rânduri, indicii ale unei realități administrative mai complicate decât se credea inițial.

Eficiență fiscală în scădere, în ciuda intensificării controalelor

Deși numărul controalelor fiscale este în creștere, rezultatele financiare sunt în regres. Potrivit documentului, „în perioada ianuarie–mai 2025, s-au desfășurat cu 328 mai multe inspecții fiscale față de aceeași perioadă a anului 2024, însă sumele suplimentare stabilite au fost cu 35% mai mici”.

Această discrepanță ridică întrebări privind eficiența reală a controalelor și calitatea selecției contribuabililor inspectați. Practic, ANAF pare să controleze mai mult, dar recuperează mai puțin. În plus, „sumele suplimentare stabilite nu reflectă pe deplin impactul asupra colectării TVA, deoarece doar 43% din prejudiciile stabilite vizează această taxă”.

15:15, 27.06.2025 • Finanțe

La cât a ajuns deficitul bugetar. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanţelor

07:13, 25.06.2025 • ECONOMIE

Ce risc imens ignoră companiile românești acum? Ministerul Finanțelor, în fața unei bombe fiscale

Supraîncărcare birocratică pentru contribuabili, în special IMM-uri

Reforma fiscală prevede „introducerea decontului precompletat de TVA pentru toți contribuabilii înregistrați în scopuri de TVA, începând cu anul 2025”. În teorie, această măsură ar trebui să reducă erorile și să simplifice depunerea declarațiilor. În practică, există riscul ca firmele să devină victime ale unor erori generate de algoritmi sau completări automate greșite.

Mai mult, IMM-urile se confruntă deja cu dificultăți în implementarea RO e-Factura, RO e-Transport și sistemul SAF-T, toate în paralel. Ministerul recunoaște indirect acest lucru, precizând: „fără o interoperabilitate efectivă între sistemele informatice, există riscul suprapunerii și al dublării obligațiilor contribuabililor”.

Lipsa unui impact vizibil în combaterea evaziunii

Deși Ministerul afirmă că „implementarea instrumentelor digitale va duce la o creștere a veniturilor din TVA cu 0,5% din PIB până în 2026”, cifrele actuale sunt modeste. În același document, se admite că „deși s-a constatat o îmbunătățire a raportărilor în sistemul RO e-Factura, acest lucru nu s-a reflectat încă semnificativ în colectare”.

Astfel, deși digitalizarea a permis o supraveghere mai riguroasă, rezultatele în ceea ce privește reducerea evaziunii sunt încă sub așteptări. În plus, documentul nu oferă estimări concrete privind valoarea evaziunii eliminate.

Inspecții fiscale orientate spre cantitate, nu spre risc fiscal real

Obiectivele asumate de România în cadrul PNRR sunt extrem de ambițioase: „creșterea cu 10% a numărului de inspecții fiscale până la sfârșitul anului 2025, precum și creșterea ponderii controalelor de tip desk audit cu 60%”. Totuși, în lipsa unor algoritmi performanți de selecție a contribuabililor, creșterea cantitativă riscă să fie formală, fără a viza zonele cu risc fiscal real.

În plus, Ministerul recunoaște că „actuala capacitate analitică a ANAF este limitată de lipsa integrării datelor și a competențelor digitale în rândul inspectorilor fiscali”.

Reforma facilităților fiscale riscă să creeze noi dezechilibre

În document se menționează că „România intenționează să revizuiască regimul facilităților fiscale, pentru a elimina tratamentele preferențiale și distorsiunile din sistemul fiscal”. Totuși, lipsesc detalii privind criteriile de reformare sau etapele consultării publice.

În lipsa unor delimitări clare între facilitățile fiscale nejustificate și cele care sprijină dezvoltarea economică (cum ar fi cele pentru cercetare sau pentru sectorul IT), există riscul ca reforma să afecteze în mod nediferențiat toți contribuabilii, inclusiv cei corecți.

 Comunicare deficitară și acces dificil la informații esențiale

Deși documentul citează o serie de instrumente strategice – „Planul strategic al ANAF 2025–2028, Studiul Băncii Mondiale, analiza FMI și Auditul Curții de Conturi” – niciunul nu este explicat sau sumarizat pentru publicul larg. În loc să prezinte date sintetizate sau grafice explicative, Ministerul oferă doar trimiterea la linkuri de peste 100 de pagini.

Această lipsă de claritate afectează încrederea contribuabililor și creează confuzie în rândul firmelor, în special în contextul modificărilor rapide și continue.

Supraestimarea rolului tehnologiei în absența resurselor umane calificate

Documentul acordă un rol central tehnologiei ca soluție universală: „utilizarea Big Data, AI și sistemele integrate de raportare vor permite identificarea automată a comportamentelor de evaziune”. În realitate, ANAF se confruntă cu un deficit de personal calificat în IT și fiscalitate digitală.

Mai mult, în secțiunea dedicată riscurilor, se admite că „succesul depinde de gradul de utilizare efectivă a datelor și de capacitatea ANAF de a transforma informațiile în decizii operative”. Cu alte cuvinte, fără oameni care să înțeleagă și să aplice corect tehnologia, digitalizarea riscă să rămână doar o fațadă.

Între intenție și implementare

Ministerul Finanțelor propune o viziune ambițioasă pentru modernizarea fiscală a României, în ton cu cerințele europene. Totuși, documentul oficial publicat recent reflectă o serie de contradicții între obiectivele asumate și rezultatele de până acum. De la presiunea excesivă pusă pe contribuabili și până la eficiența scăzută a inspecțiilor, problemele semnalate nu pot fi ignorate.

r1372A