Antifrauda, o instituție paralizată de incompetență administrativă: prejudicii ignorate, sancțiuni anulate, petiții uitate

Un audit al Curții de Conturi scoate la iveală deficiențe grave în activitatea Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), structură esențială a ANAF responsabilă cu combaterea evaziunii fiscale. Concluziile raportului publicat arată o instituție copleșită de incompetență administrativă, întârzieri cronice, lipsă de reacție la semnale de risc și o capacitate aproape nulă de valorificare a propriilor controale.

DGAF nu respectă legea în colectarea veniturilor bugetare

Curtea de Conturi a emis, în urma auditului efectuat asupra DGAF pentru anul 2023, o concluzie cu rezerve, semnalând neconformități sistemice privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor bugetului general consolidat.

„Activitatea DGAF în 2023 nu a respectat cerințele legale privind colectarea veniturilor la bugetul de stat. Au fost constatate disfuncționalități majore la toate nivelurile de operare, de la inițierea controalelor până la valorificarea rezultatelor acestora”, se arată în documentul Curții.

Prejudicii de milioane, ignorate de DGAF

Un exemplu flagrant de ineficiență îl reprezintă cazul unei societăți comerciale asupra căreia DGAF a constatat, printr-un proces-verbal întocmit în septembrie 2022, un prejudiciu de 9,77 milioane lei (TVA). Deși obligația legală impune valorificarea acestui act prin sesizare penală sau decizie de impunere, nu a fost luată nicio măsură.

„Procesul-verbal nu a fost valorificat prin niciuna dintre modalitățile prevăzute de procedura operațională aplicabilă”, constată raportul.

06:59, 09.07.2025 • POLITICĂ

Bolojan: „Companiile de stat care produc pierderi de ani de zile trebuie închise sau date în administrare privată”

08:34, 25.04.2025 • ACTUALITATE

ANAF dă startul sezonului de nunți: vinde rochii de mireasă confiscate, la preț de executare

Această inacțiune nu este un caz izolat. Mai multe procese-verbale de control au fost lăsate fără consecințe, în ciuda prejudiciilor semnificative.

Controale prelungite excesiv și măsuri întârziate

DGAF a demarat în 2023 un total de 242 de acțiuni de control antifraudă. Până în mai 2024, 165 dintre acestea erau încă nefinalizate, unele depășind termenul de 180 de zile, termen standard prevăzut în normele interne.

Mai mult, în cazul unui control asupra unei companii auto, măsurile asiguratorii – menite să protejeze interesele statului – au fost aplicate la mult timp după momentul evaluării riscului, diminuând semnificativ eficiența intervenției.

Verificări documentare întârziate și ilegal efectuate

La finalul anului 2023, DGAF avea 1.093 de acțiuni de verificare documentară nefinalizate, dintre care:

• 753 vizau veniturile din comerț online,

• 57 erau legate de TVA,

• 48 priveau tranzacțiile cu criptomonede,

• 19 vizau Fondul pentru Tranziție Energetică.

În unele cazuri, inspectorii au desfășurat misiuni cu încălcarea normelor procedurale, cum ar fi:

• confiscarea a 457.900 lei în numerar fără emiterea documentelor justificative;

• suspendarea activității unor firme fără decizie fiscală;

• inventarieri fictive, unde inspectorii nu au participat fizic la proces.

O situație gravă a fost și refacerea unor decizii de impunere după ce acestea fuseseră anulate de Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, din cauza lipsei temeiului legal și a motivării de fapt.

Petiții ignorate ani la rând

Un alt indicator al colapsului administrativ este modul de gestionare a petițiilor:

• Pentru anul 2023, o treime din petiții au rămas nesoluționate, majoritatea la DRAF București, Oradea, Suceava și Alexandria.

• Pentru perioada 2013–2020, la DRAF București au fost identificate 4.390 de petiții nesoluționate, dintre care 1.723 nu fuseseră nici măcar analizate.

Printre acestea, se regăsesc sesizări privind evaziune fiscală, fapte grave semnalate oficial și ignorate complet, unele timp de peste 10 ani.

Sancțiuni anulate în instanță: erori grave de procedură

În anul 2023, instanțele de judecată au anulat mai multe procese-verbale de constatare și sancționare contravențională întocmite de inspectorii DGAF. Motivele:

• încadrare greșită a faptelor;

• acte normative incorect menționate;

• lipsa probelor;

• timp insuficient acordat contribuabililor pentru a se apăra;

• erori în calculul diferențelor de numerar.

Management informatic rudimentar

DGAF folosește în paralel evidența manuală și sistemul ACVILA, o aplicație informatică depășită, cu funcționalități limitate:

• risc crescut de erori la introducerea datelor;

• incapacitate de generare a rapoartelor cerute de conducere;

• lipsă de alerte pentru termene depășite.

ANAF a cerut dezvoltarea unor module suplimentare, însă acestea nu sunt încă operaționale.

Reacție întârziată la sesizările penale

În cazurile în care organele de urmărire penală au clasat sesizările DGAF, instituția a fost invitată să formuleze puncte de vedere. În majoritatea cazurilor, răspunsurile au venit cu întârzieri mai mari de 10 zile, afectând grav colaborarea cu Ministerul Public.

O instituție în derivă

Raportul Curții de Conturi conturează imaginea unei instituții esențiale pentru siguranța fiscală a statului, dar care este, în prezent, paralizată de incompetență administrativă și de o profundă lipsă de eficiență operațională. Inacțiunea, erorile de procedură, tergiversările și ignorarea semnalelor de risc creează un mediu favorabil evaziunii fiscale și generează pierderi semnificative pentru bugetul public.

„DGAF nu își îndeplinește, în mod real, rolul de combatere a evaziunii fiscale. Instituția este blocată administrativ, iar consecințele sunt de o gravitate majoră pentru finanțele publice ale României.” – concluzie din raportul Curții de Conturi.