Caz clinic: cât câștigă lunar șefa CSM, care s-a plâns că o pensie de 11 000 de lei ar fi ofensatoare

Foarte recent, președinta CSM, Elena Costache, a declarat că pensia estimată la 11.309 lei net lunar e insuficientă pentru un magistrat — în ciuda veniturilor lunare actuale care depășesc o sumă pe care un român normal o câștigă într-un an.

Când a izbucnit scandalul?

Declarația a fost făcută într-un interviu acordat Digi24 pe 2 august 2025, într-un moment tensionat al dezbaterii publice despre reforma pensiilor speciale. Subiectul: vârsta de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70 % din salariul net.

Venitul actual: cât câștigă chiar acum?

• Conform declarației de avere depuse în iunie 2025, care reflectă veniturile obținute în perioada iulie 2024–iunie 2025, Elena Costache a înregistrat venituri nete de peste 687.000 lei anual.
• În unele luni, sumele au depășit 57.000 lei net, provenind din:
  • Salariul de judecător la Curtea de Apel (~23.850 lei),
  • Diferențe salariale,
  • Funcția de membru CSM (~544.662 lei pe an),
  • Alte surse remunerate legal.

Acestea nu sunt excepții istorice, ci valorile actuale și validate fiscal — exact baza pentru calcularea pensiei despre care vorbește doamna șefă.

Salariu vs pensie: un calcul rapid

• Potrivit datelor publicate, salariile nete medii ale magistraților sunt:
  • Curtea de Apel: 20.346 lei,
  • Tribunal: 17.948 lei,
  • Judecătorie: 16.157 lei.

Aplicarea pensiei la 70 % din net ar genera o pensie lunară de aproximativ 11.300 lei, la o vârstă de pensionare de 65 de ani — scenariu considerat inadecvat de doamna președinte.

Mesajul Costache: “suntem unici”

Președinta CSM a reafirmat că magistratura e o profesie unică, cu excelență vocațională și fără surse suplimentare de venit legal — sens în care o pensie mică ar amenința independența judecătorului.

Însă faptele spun altceva: ea însăși a beneficiat de un venit net lunar net chiar de patru ori mai mare decât salariu oferit drept parametru mediu…

Reacții publice

• Andrei Caramitru a criticat mesajul astfel:
• 
  „O pensie de 11.000 lei la 50 ani ar fi «mică»? Poate să spele pe jos, să vândă brocoli, să facă muncă cinstită dacă nu-i place meseria…”.

Mansarda” tovarășei Elena Costache de la CSM

Andrei Caramitru o demolează retoric pe șefa CSM: „Ceva e grav cu mansarda!”

După ce președinta CSM, Elena Costache, a afirmat că o pensie netă de peste 11.000 de lei ar fi „insuficientă”, în timp ce încasează lunar peste 57.000 de lei din salarii și sporuri, Andrei Caramitru a izbucnit cu o postare care a devenit virală. Nu pentru că ar fi spus ceva complicat. Ci pentru că a spus totul extrem de simplu și devastator:

„Are o problemă la mansardă.”

Ce e cu „mansarda”?

În limbajul popular, mansarda e mai mult decât un etaj superior al unei clădiri. E un simbol al minții. Al structurii cognitive. Al camerei unde ar trebui să se adune ideile, unde se face ordine în gândire, unde se păstrează moralitatea și bunul-simț într-un stat de drept.

Când Caramitru spune că „e grav ce se întâmplă cu mansarda acestei doamne”, nu vorbește despre arhitectură. Vorbește despre decuplarea de realitate. Despre acel tip de încremenire elitistă în care 11.000 de lei par o bătaie de joc, iar 57.000 de lei sunt pur și simplu… „meritați”.

„Poate să vândă brocoli”

Tonul postării lui Caramitru nu e unul politicos, dar nici ipocrit. El nu mimează deferența față de magistratură, nu se ascunde după perdeaua fricii față de CSM. O spune răspicat:

„Dacă 11.300 de lei pe lună pensie e puțin – să se ducă la muncă. Să vândă brocoli, să spele pe jos. N-avem nevoie de oameni cu probleme la mansardă în funcții-cheie ale statului.”

Un mesaj direct, brutal, dar care exprimă o exasperare generală. Pentru că în ochii oamenilor de rând, veniturile de acest nivel sunt deja extravagante. Iar declarațiile doamnei Costache nu mai țin de drept sau independență, ci de sfidare.

Ce exprimă, de fapt, această ”mansardă”?

1. Disonanță cognitivă – să spui că ai nevoie de mai mult, când ești deja în topul veniturilor din România, nu mai e doar aroganță, ci inadecvare față de societate.
2. Cultură a privilegiului – în lumea magistraturii, pare că s-a instalat ideea că „excepționalitatea” e un motiv pentru scutire perpetuă de orice reformă.
3. Refuzul empatiei – pentru cineva care judecă mii de dosare în care românii reclamă nedreptăți, faptul că ignoră realitatea economică generală e simptomul unei mansarde izolate fonic.

Concluzie amară

Când cineva ajuns în vârful puterii judecătorești ajunge să considere un privilegiu imens drept o nedreptate personală, atunci sistemul însuși e bolnav. Și dacă în ”mansarda” acestei națiuni începe să bată curentul incoerenței morale… atunci tot edificiul e în pericol de prăbușire.