Europa se usucă sub soare. România, printre cele mai lovite de seceta ultimului deceniu

Ceea ce era un semnal de alarmă a devenit o realitate dureroasă: peste jumătate din solurile Europei sunt afectate grav de secetă. România, Serbia și Bulgaria sunt în topul regiunilor calamitate, iar pierderile din agricultură se anunță uriașe. Sistemele de irigații lipsesc, recoltele sunt compromise, iar fermierii privesc neputincioși spre cer.

România, între cod roșu și disperare

Europa se confruntă, în vara lui 2025, cu cea mai severă secetă înregistrată în ultimii 13 ani. Potrivit Observatorului European al Secetei, datele colectate între 11 și 19 iulie arată că peste 50% din solurile continentului suferă din cauza lipsei acute de apă — o proporție neatinsă în această perioadă de la începutul monitorizărilor, în 2012.

Țara noastră se numără printre cele mai afectate, cu 51% din soluri în stadiu de alertă, alături de Bulgaria (63%) și Ungaria (52%). În Serbia, situația e chiar mai dramatică: 99% din terenuri prezintă deficit de apă, iar 68% se află în stare de alertă maximă.

Administrația Națională de Meteorologie confirmă realitatea de pe teren: rezervele de apă pentru culturile de porumb sunt la nivel de secetă puternică și extremă în aproape toate regiunile, cu excepția Moldovei, Transilvaniei și unor părți din Muntenia.

09:16, 17.07.2025 • ACTUALITATE

Irigațiile, în pericol din cauza nivelului scăzut al Dunării. La Galați, situație la limită, la Brăila se decolmatează extracțiile

12:46, 14.07.2025 • Puterea Tv

Fermierul român, între secetă și telefoane inutile de la autorități

Porumbul a dispărut, floarea-soarelui s-a uscat

„Trebuia să fie la o înălțime de 2,5 – 3 metri. Și alți fermieri au spus că renunță la porumb”, declară Ioan Ciaian, fermier afectat.

În județul Constanța, imaginea este grăitoare: floarea-soarelui s-a uscat înainte de recoltare, iar semințele sunt goale. Vântul ridică uscăciunea din câmp ca pe o cenușă.

„Uitați sămânța, este seacă. Absolut seacă”, spune un agricultor.

Producția agricolă este compromisă pe mari suprafețe. Estimările indică pierderi între 30% și 50%, în funcție de regiune și cultură. În cazul porumbului neirigat, unii fermieri vorbesc chiar de pierderi totale.

„La porumbul neirigat, pierderile anul acesta se ridică la 100%, vă garantez”, spune Gheorghe Lămureanu, fermier din sud-estul țării.

„Vor fi producții mult diminuate, probabil cu 30-40%”, avertizează și Mircea Chipăilă, afectat de temperaturile extreme și lipsa apei în sol.

Irigații, doar în teorie. Vecinii udă, noi sperăm

Spre deosebire de vecinii din Ungaria, care își salvează recoltele cu ajutorul aspersoarelor, în România sistemul de irigații este într-o stare critică. Furturi, neglijență, lipsă de sprijin din partea autorităților și o slabă organizare a fermierilor au dus la colapsul unei infrastructuri vitale.

„Și noi nu putem iriga pentru că nu avem condiții, că statul nu ne ajută să le avem”, spune un fermier din Nădlac, unde suprafața cultivată cu porumb a scăzut drastic în ultimii ani.

„Suprafața porumbului a scăzut foarte mult în ultimii ani, din cauza calamităților secetei pedologice”, explică Kelo Andrei, reprezentant al Biroului Agricol din cadrul Primăriei Nădlac.

Indicatorul de secetă Copernicus arată clar: procentul terenurilor agricole afectate de căldura extremă este cel mai ridicat din 2012 până în prezent, confirmând dezastrul care se profilează la nivel continental.