După 30 de ani la putere, Lukașenko vorbește despre retragere. Ce spune despre succesiunea fiului

După șapte mandate consecutive în fruntea Belarusului și mai bine de trei decenii în funcția de președinte, Aleksandr Lukașenko a transmis că nu intenționează să mai candideze. Într-un interviu recent, liderul de la Minsk a respins ferm ideea că fiul său, Nikolai, l-ar putea succeda, într-un moment în care Belarusul rămâne izolat pe scena internațională.

Finalul unei ere politice? Lukașenko, despre viitorul său politic

Aflat la al șaptelea mandat prezidențial, Aleksandr Lukașenko a declarat într-un interviu publicat vineri că actualul mandat ar putea fi ultimul. Deși nu a oferit un calendar clar pentru retragere, mesajul său pare să marcheze o deschidere către tranziția politică într-un regim caracterizat prin autoritarism și lipsă de alternanță democratică.

„Acesta ar putea fi ultimul meu mandat”, a spus Lukașenko, conform Reuters, într-o declarație care a stârnit controverse la nivel internațional.

Succesiunea dinastică, respinsă: „Nikolai nu este un succesor”

Președintele belarus a respins în mod categoric zvonurile potrivit cărora fiul său, Nikolai Lukașenko, i-ar urma la conducerea țării. Speculațiile au persistat în ultimii ani, alimentate de aparițiile publice regulate ale tânărului alături de tatăl său la evenimente oficiale.

19:39, 10.07.2025 • ACTUALITATE

Alertă de securitate într-un stat NATO. Mai mulți oficiali au fost evacuați

19:16, 30.05.2025 • Internațional

Rușii nu mai au cartofi. Ce fac ei? Iau stocurile de rezervă ale vecinilor „prieteni”

Cu un ton vizibil iritat, Lukașenko a calificat această ipoteză drept falsă și a sugerat că fiul său ar putea fi chiar ofensat de o asemenea întrebare.

„Nu, nu este un succesor. Întrebați-l singuri, s-ar putea să fie cu adevărat ofensat”, a declarat liderul de la Minsk, citat de agenția de presă de stat Belta.

Izolat pe plan extern, contestat pe plan intern

Declarațiile președintelui vin într-un moment în care Belarusul traversează o perioadă tensionată. Lukașenko rămâne un aliat apropiat al Kremlinului, iar regimul său continuă să fie criticat de comunitatea internațională pentru încălcarea drepturilor omului și reprimarea opoziției.

După alegerile prezidențiale din 2020, considerate fraudate de opoziție și de guvernele occidentale, Belarusul a fost scena unor proteste de amploare. Regimul a reacționat dur: sute de persoane au fost arestate, activiști și politicieni de opoziție au fost trimiși la închisoare sau forțați să se exileze.

„Viitorul președinte al Belarusului ar trebui să nu strice nimic imediat și să evite o prăbușire revoluționară”, a avertizat Lukașenko, sugerând că orice schimbare de putere trebuie să fie graduală și controlată.

Începând cu jumătatea anului 2024, regimul Lukașenko a început să elibereze o parte dintre deținuții considerați de comunitatea internațională drept prizonieri politici. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, în jur de 1.200 de persoane se află în continuare în detenție din motive politice.