Scandal financiar la Vatican: Acuzații de manipulare ilegală a transferurilor bancare și posibile implicații de spălare a banilor

Vaticanul se confruntă cu noi acuzații grave legate de gestionarea finanțelor, după ce fostul său șef al departamentului de audit, Libero Milone, a declarat că instituția ar fi avut la dispoziție un așa-numit „schelet-key” – un instrument capabil să modifice retroactiv datele din transferurile bancare internaționale.

Potrivit lui Milone, această capacitate ar fi permis schimbarea numelor și numerelor de cont (IBAN) ale beneficiarilor și expeditorilor după efectuarea tranzacțiilor, ceea ce ar fi putut facilita transferuri de fonduri către clienți privați fără dezvăluirea identității reale a acestora, scrie Politico.

Dacă s-ar confirma, acuzațiile ar reprezenta o încălcare majoră a normelor internaționale anti-fraudă și anti-spălare a banilor, cu potențialul de a plasa Vaticanul pe o listă neagră financiară globală, ceea ce ar putea bloca orice transferuri internaționale și ar forța tranzacțiile doar în numerar.

Context politic și istoric sensibil

Acuzațiile apar într-un moment delicat pentru noul papă, Leo al XIV-lea, aflat la începutul mandatului și implicat într-o campanie de recâștigare a credibilității Bisericii Catolice, afectată de scandaluri financiare repetate și de un deficit bugetar în creștere. Alegerea sa, în mai, a fost parțial motivată de nevoia de a recâștiga încrederea donatorilor importanți, în special din Statele Unite.

Scandalul readuce în atenție tensiunile interne din Vatican. Libero Milone, fost auditor la Deloitte, a fost numit în 2015 de Papa Francisc pentru a curăța finanțele orașului-stat, dar a fost forțat să demisioneze doi ani mai târziu, după ce a fost acuzat că ar fi spionat oficiali de rang înalt. El susține că plecarea sa a fost orchestrată deoarece descoperise nereguli financiare ce implicau conducerea de atunci a poliției Vaticanului și pe cardinalul Giovanni Angelo Becciu — condamnat în 2023 pentru delapidare și implicarea într-o afacere imobiliară eșuată în Londra, cu pierderi de peste 100 de milioane de euro.

Originea acuzațiilor

Milone spune că a aflat despre posibilitatea manipulării datelor din sistemul internațional SWIFT în 2016, la solicitarea cardinalului australian George Pell, coordonator al reformei financiare de la Vatican la acea vreme. Într-o scrisoare adresată lui Milone, Pell atrăgea atenția că Agenția pentru Patrimoniul Apostolic al Scaunului (APSA) ar fi cerut modificarea controalelor în sistem, acțiune calificată drept „potențial ilegală”.

Milone a declarat că a raportat aceste suspiciuni direct Papei Francisc și cardinalului Pietro Parolin, dar nu a primit răspuns de la instituțiile de control intern, cum ar fi ASIF — autoritatea de supraveghere financiară a Vaticanului. El susține că a păstrat dovezi ale modificării tranzacțiilor, însă a refuzat să le facă publice, afirmând că nu dorește să fie perceput drept un șantajist.

Poziția Vaticanului și reacția experților

Vaticanul neagă ferm toate acuzațiile. Purtătorul de cuvânt Matteo Bruni a afirmat că acestea sunt „complet nefondate” și că APSA nu mai administra conturi private din 2015, când și-a închis conturile personale pentru a evita supravegherea agenției europene Moneyval. Bruni a invocat, de asemenea, audituri efectuate între 2020 și 2024 de ASIF și PricewaterhouseCoopers, care nu ar fi găsit „nicio anomalie”.

Un expert în infrastructura SWIFT, citat anonim de POLITICO, a precizat că tehnic „nu este posibil” să se modifice conținutul unui mesaj de plată după trimitere, datorită semnăturilor digitale și criptării de nivel înalt. Milone, însă, susține că a văzut dovezi contrare, fără a putea explica detaliat mecanismul tehnic prin care s-ar fi realizat modificările.

Un trecut marcat de scandaluri financiare

Acuzațiile vin pe fondul unui istoric de controverse financiare la Vatican. În anii ’80 și ’90, Institutul pentru Opere Religioase (IOR) a fost acuzat de implicare în spălarea de bani ai mafiei italiene pentru finanțarea mișcărilor anticomuniste în America Latină și Europa de Est. Cazul „bancherului lui Dumnezeu” — Roberto Calvi, găsit spânzurat sub podul Blackfriars din Londra în 1982 — a rămas emblematic pentru legăturile opace dintre Vatican, lumea financiară și rețele internaționale controversate.

Mai recent, condamnarea cardinalului Becciu în 2023 a demonstrat că problemele de guvernanță și transparență persistă, în ciuda reformelor inițiate de Papa Francisc.

Posibile consecințe

Dacă acuzațiile lui Milone s-ar confirma, Vaticanul ar risca nu doar izolarea din sistemul bancar internațional, ci și o nouă criză de încredere în rândul credincioșilor și al donatorilor. Aceasta ar putea afecta grav atât funcționarea zilnică a instituțiilor bisericești, cât și proiectele caritabile pe care le coordonează în întreaga lume.

În timp ce Papa Leo al XIV-lea încearcă să consolideze imaginea Bisericii și să stabilizeze finanțele orașului-stat, cazul Milone ar putea reaprinde tensiunile interne și ar putea readuce în prim-plan întrebări vechi despre modul în care Vaticanul își gestionează resursele și relațiile financiare.