Cronica săptămânii internaționale: Trump și Putin în Alaska – centrul deciziilor crizelor globale

Publicat: 17 aug. 2025, 08:00, de Rona David, în Internațional

Cronica săptămânii internaționale: Săptămâna 9–16 august 2025 a fost marcată de tensiuni diplomatice, crize sociale și extreme climatice. De la un nou val de căldură în Europa, la protestele anti-imigrație din Regatul Unit și confruntările din Republica Democrată Congo, până la explozia mortală din Liban și controversele culturale de la Festivalul de Film de la Toronto, scena globală a reflectat din nou fragilitatea echilibrelor internaționale. Punctul culminant al săptămânii a fost însă întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin, desfășurată în Alaska, care a atras atenția întregii lumi.

Proteste anti-imigrație în Regatul Unit
Criza M3 în Republica Democrată Congo
Explozie în Liban
Călduri extreme în Europa
Întâlnirea Trump–Putin în Alaska (15 august 2025)

Proteste anti-imigrație în Regatul Unit

Între 8 și 10 august, manifestații împotriva cazării solicitanților de azil în hoteluri s-au extins în orașe precum Epping, Norwich sau Nuneaton. Confruntările cu forțele de ordine au dus la mai multe arestări. Protestele, alimentate și de implicarea grupărilor de extremă dreapta, au scos în stradă atât contestatari ai politicilor de imigrație, cât și contramanifestanți pro-refugiați, ceea ce a amplificat tensiunile sociale.

Originea nemulțumirilor

Pe 13 iulie 2025, arestarea unui solicitant de azil acuzat de agresarea sexuală a unei adolescente în Epping a generat indignare în rândul locuitorilor. Decizia guvernului de a folosi hoteluri pentru cazarea migranților, fără consultare publică, a transformat incidentul într-un focar de protest. În scurt timp, manifestațiile au cuprins mai mult de o duzină de orașe și au adus în prim-plan teme precum siguranța comunităților, lipsa locuințelor și planificarea urbană deficitară.

Escaladarea protestelor

Între 8 și 10 august, mișcarea a atins un punct de intensitate maximă.
La Epping, poliția a raportat 27 de arestări.
În Canary Wharf (Londra), circa 100 de protestatari anti-imigrație s-au ciocnit cu un număr similar de contramanifestanți, rezultând două arestări.
La Norwich, 300 de participanți s-au confruntat cu 80 de opozanți, iar la Bournemouth, raportul a fost de 200 la 100.

Situații similare au fost semnalate în Liverpool, Bristol, Newcastle și alte orașe.

Deși autoritățile au descris multe dintre demonstrații drept „pașnice”, realitatea din teren a inclus violente altercații, insulte și prezență masivă a poliției.

Mișcarea a fost rapid preluată și coordonată de grupări de extremă dreapta precum Homeland Party, Britain First, foști membri ai Combat 18 și For Britain, dar și susținători ai Reform UK. Mesaje precum „We want our country back” sau „Smash the boats” au devenit sloganurile dominante. În paralel, contramanifestanți pro-refugiați au ieșit și ei în stradă, ceea ce a transformat protestele în confruntări directe.

Violențe și tensiuni sociale

Înainte de valul din 8–10 august, tensiunile au escaladat și în alte orașe. Pe 2 august, în Manchester, marșurile „pro-remigration” ale Britain First au fost contracarate de grupuri anti-rasism. În aceeași zi, în Londra, ciocniri în jurul unui hotel pentru refugiați s-au soldat cu nouă arestări.

Reacția societății civile

Peste 200 de organizații și ONG-uri au adresat o scrisoare deschisă liderilor politici, condamnând „curenții perfizi de rasism” care alimentează protestele și cerând o reacție comună, bazată pe empatie și responsabilitate. Totodată, se fac apeluri pentru reducerea retoricii inflamatorii și pentru un dezbate public transparent privind migrația.

Criza M23 în Republica Democrată Congo

Republica Democrată Congo se confruntă cu una dintre cele mai grave crize umanitare și de securitate din ultimele decenii, pe fondul escaladării conflictului cu gruparea rebelă M23.

Ofensiva a început la începutul lui 2025, când rebelii – sprijiniți de Rwanda – au cucerit orașe strategice precum Goma și Bukavu, declanșând un val de violențe. Conform ONU, doar în iulie au fost uciși 319 civili în regiunea Rutshuru, iar numărul total al victimelor din acest an se ridică la câteva mii. Situația umanitară este dramatică: peste 6,9 milioane de oameni sunt strămutați, mulți trăind în tabere supraaglomerate, fără apă, hrană sau acces medical.

10:45 • Internațional

Documente confidențiale despre Putin uitate într-un hotel din Alaska

08:30, 16.08.2025 • ACTUALITATE

Melania Trump îl confruntă pe Putin: scrisoare secretă despre copiii ucraineni deportați

Conflictul are și o dimensiune economică. M23 controlează mine de coltan esențiale pentru industria tehnologică globală, de unde obține venituri estimate la sute de mii de dolari lunar, alimentând astfel continuarea luptelor.

Pe plan diplomatic, sub medierea SUA și Qatar, a fost semnată în iulie o declarație de principii pentru pace, însă armistițiile au fost încălcate aproape zilnic, ambele tabere acuzându-se reciproc. Lipsa de încredere și excluderea unor actori din negocieri pun în pericol șansele unui acord durabil.

Astfel, criza M23 rămâne un punct fierbinte în Africa Centrală, cu riscul extinderii conflictului la nivel regional, în timp ce civilii continuă să plătească cel mai mare preț.

Explozie în Liban

Pe 6 august 2025, o explozie puternică a devastat un depozit de arme al Hezbollah din Zibqin, Liban, provocând moartea a șase soldați libanezi și rănirea mai multor persoane. Incidentul a urmat la doar câteva zile după uciderea a trei traficanți de droguri notorii în Baalbek, într-un schimb de focuri cu armata.

Evenimentele au evidențiat fragilitatea securității interne în regiune și au ridicat îngrijorări privind riscul escaladării violențelor. Autoritățile libaneze au inițiat investigații pentru a stabili circumstanțele exacte ale exploziei și pentru a preveni noi accidente.

Experții avertizează că incidentele recente subliniază tensiunile persistente dintre diferite grupări armate și statul libanez, iar populația civilă rămâne cea mai afectată de vulnerabilitatea infrastructurii și a controlului teritorial.

Festivalul de Film de la Toronto și controverse

Festivalul Internațional de Film de la Toronto a fost zguduit de o controversă culturală. Documentarul israelian The Road Between Us: The Ultimate Rescue a fost retras pe 13 august din cauza problemelor de copyright legate de imagini furnizate de Hamas, dar a fost reinclus în program pe 14 august, după reevaluare.

Decizia a stârnit un val de critici. Cineaștii au acuzat cenzură, iar oficiali israelieni au catalogat gestul ca absurd. Peste 1.000 de profesioniști din industria filmului au semnat o scrisoare deschisă, cerând reincluderea producției.

Pe 14 august, după presiuni publice, TIFF a revenit asupra hotărârii și a anunțat că documentarul va fi totuși proiectat. Directorul Cameron Bailey a declarat că festivalul rămâne „dedicat libertății artistice”, dar trebuie să țină cont și de aspectele legale și de siguranță.

Controversa marchează al doilea an consecutiv în care TIFF se confruntă cu critici privind gestionarea filmelor politice sensibile, după scandalul legat de documentarul Russians at War în 2024.

Călduri extreme în Europa

Regatul Unit s-a confruntat cu al patrulea val de caniculă al verii, între 12 și 13 august, afectând zone extinse, inclusiv Londra și sud-estul țării. În Scoția riscul de incendii de vegetație a crescut semnificativ, iar în Țara Galilor autoritățile au declarat oficial secetă, fiind cea mai uscată perioadă din ultimii aproape 50 de ani.

Întâlnirea Trump–Putin în Alaska (15 august 2025)

Summitul dintre Donald Trump și Vladimir Putin, organizat pe 15 august la baza militară Joint Base Elmendorf–Richardson din Anchorage, a avut o încărcătură simbolică puternică: Alaska, fost teritoriu rus, reprezintă atât un spațiu strategic, cât și o punte de memorie istorică între cele două puteri.

Obiective și desfășurare

Trump a intrat în discuții cu intenția declarată de a obține un armistițiu rapid în Ucraina, avertizând că va părăsi negocierile dacă nu se conturează un acord. Delegația americană a inclus figuri importante, precum senatorul Marco Rubio sau consiliera Susie Wiles, ceea ce a marcat o abordare mult mai formală decât întâlnirile anterioare.

Primirea a fost una fastuoasă: Putin a fost întâmpinat cu covor roșu, escortă aeriană și chiar o plimbare în celebrul vehicul blindat prezidențial, „The Beast”. În același timp, coordonarea deficitară cu autoritățile locale a stârnit critici, după ce primarul Anchorage a declarat că a aflat de vizită printr-o postare pe Truth Social.

Rezultate și reacții

Summitul nu a adus niciun acord de încetare a focului. Trump a afirmat că „nu se bucură” de lipsa unui armistițiu și a mutat responsabilitatea asupra lui Zelensky. Putin a invocat o „înțelegere” nedefinită, avertizând Europa să nu saboteze procesul.

Cei doi lideri au descris discuțiile drept „productive”, iar Trump a sugerat un al doilea summit, de această dată la Moscova. În paralel, Zelensky a subliniat că pacea nu poate include cedări teritoriale, în timp ce protestatarii adunați în Anchorage au scandat mesajul „No compromise!”.

Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmărește Puterea.ro și pe canalul de WhatsApp